Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru-interimar
Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, ministru
De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța
Subiectul întrebării: Aplatizarea carierei didactice în proiectul noii legi a salarizării
Domnilor miniștri,
Proiectul noii legi a salarizării unitare, cu valoare de referință de 4.100 de lei, tratează diferit, în mod inexplicabil, două profesii esențiale pentru stat — educația și sănătatea — în privința progresiei în carieră: la intrarea în profesie, diferența este mică și rezonabilă – profesorul debutant are coeficient 1,84, iar medicul rezident anul I are 1,92. Problema apare, însă, după zeci de ani de muncă, în sensul că medicul urcă de la rezident la specialist – coeficient 3,20 – și apoi la primar – 4,00 — practic o dublare a coeficientului pe parcursul carierei. Profesorul, în schimb, după o viață la catedră, cu grad didactic I, examene, inspecții, responsabilitate socială și generații formate, ajunge la doar 2,35.
Cu alte cuvinte, domnilor miniștri, după zeci de ani de muncă, formare și responsabilitate, un profesor senior câștigă în grilă doar cu aproximativ 28% mai mult decât un debutant. Aceasta nu este o salarizare echilibrată, ci o comprimare a întregii cariere didactice. Pentru comparație, atât în sănătate (de la rezident la medic primar), cât și în învățământul superior (de la asistent la profesor universitar), traseul profesional produce o creștere reală și clară a coeficientului, doar în învățământul preuniversitar seniorul este, practic, asimilat debutantului.
Contradicția devine cu atât mai gravă cu cât statul îi cere profesorului formare continuă obligatorie: o dată la cinci ani, fiecare cadru didactic trebuie să acumuleze 90 de credite profesionale transferabile, ceea ce presupune mai multe cursuri, timp, efort, documente și actualizare profesională constantă. Este o incoerență de fond să ceri formare continuă, grade didactice și perfecționare, dar să construiești o grilă care anulează aproape complet recompensarea seniorității. Aceasta nu este recunoaștere profesională, ci anularea valorii experienței.
O grilă corectă ar trebui să păstreze aceeași filozofie de stat ca în sănătate — debutul protejat, dar experiența, formarea și responsabilitatea răsplătite. O posibilă așezare, fără a pune profesorul deasupra medicului, ar fi: profesor debutant 1,84; profesor definitiv circa 2,20; profesor grad II circa 2,70; profesor grad I circa 3,30; profesor grad I cu peste 25 de ani circa 4,00; profesor senior cu dirigenție și performanță demonstrată 4,50–4,80.
Având în vedere cele expuse, domnilor miniștri, vă solicit să clarificați următoarele:
- Confirmați coeficienții din proiect: profesor debutant 1,84, profesor grad didactic I 2,35, comparativ cu medic rezident anul I 1,92, medic specialist 3,20 și medic primar 4,00? Solicit comunicarea grilei complete pentru cariera didactică din preuniversitar.
- Pe ce rațiune tehnică și de echitate se justifică faptul că, la o intrare aproape identică în profesie, cariera medicală dublează coeficientul, iar cea didactică crește cu doar circa 28% pe întregul parcurs profesional?
- Cum se conciliază obligația legală de formare continuă a cadrelor didactice — 90 de credite profesionale transferabile la fiecare cinci ani — cu o grilă care nu recompensează semnificativ gradele didactice, vechimea și perfecționarea obținute prin acest efort?
- A fost realizată o analiză de impact privind efectul acestei aplatizări asupra retenției în sistem a profesorilor cu experiență și asupra atractivității carierei didactice pe termen lung? Dacă da, solicit comunicarea ei.
- Care ar fi impactul bugetar al unei repoziționări a profesorilor seniori dinspre coeficientul 2,35 spre 4,00–4,50, având în vedere că o estimare indică un cost brut anual de circa 6–9 miliarde lei pentru repoziționarea a aproximativ 60.000–75.000 de cadre didactice, adică o creștere de circa 17–25% raportată la anvelopa salarială actuală a educației, de circa 35,9 miliarde lei?
Comments are closed