Către: Ministerul Sănătății, domnului Attila-Zoltán Cseke, ministru interimar

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnului ministru Attila-Zoltán Cseke

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Vechimea și starea clădirilor în care funcționează spitalele publice, riscul seismic și situația unităților sanitare din județul Constanța

     Domnule ministru,

Potrivit unei analize a Curții de Conturi privind infrastructura spitalicească, realizată pe baza situației din perioada 2014–2021, din cele 310 unități sanitare publice examinate, 68 funcționau în clădiri construite înainte de anul 1900 — adică imobile care au astăzi cel puțin 127 de ani, unele dintre ele depășind două secole. În cazul celor 58 de spitale aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății, mai mult de jumătate dintre clădiri aveau o vechime de peste 60 de ani, iar 10 unități administrau clădiri mai vechi de un secol.

Vechimea unei clădiri nu înseamnă, prin ea însăși, că într-un spital apar mai multe infecții asociate asistenței medicale, și nu voi face această afirmație. Problema este alta și ține de ceea ce o construcție veche permite ori nu permite: într-un imobil ridicat acum o sută sau o sută cincizeci de ani, compartimentarea, traseele separate ale pacienților și ale personalului, ventilația, instalațiile sanitare și amenajarea unor spații moderne de izolare sunt greu, uneori imposibil, de adaptat la cerințele actuale. Iar acolo unde spațiul nu poate fi adaptat, riscul rămâne în clădire, oricât de bine ar lucra medicii.

Cât de gravă este situația se vede însă cel mai limpede din lista unităților cu clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, adică cea mai severă. Printre acestea se numără Spitalul Clinic Colțea din București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș”, Spitalul Județean de Urgență Brăila, Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani, mai multe unități din Iași și, pentru județul pe care îl reprezint, Spitalul Municipal Mangalia. Vorbim, așadar, despre spitale în care sunt internați oameni bolnavi, în clădiri despre care statul însuși a stabilit că se pot prăbuși la un cutremur major.

Se adaugă un gol de informație pe care îl consider cel puțin la fel de important, domnule ministru: România nu are publicată, la această dată, o inventariere națională actualizată a clădirilor în care funcționează spitalele — vechimea lor, starea structurală, gradul în care pot fi adaptate cerințelor moderne. Datele pe care le avem provin dintr-o analiză care se oprește în anul 2021. Or, fără un asemenea inventar, nu putem ști nici unde trebuie intervenit cu prioritate, nici cât costă, nici în ce ordine.

Pentru județul Constanța, cu o populație care se multiplică în sezonul estival și cu unități sanitare care deservesc întreaga regiune de sud-est, aceste clarificări sunt cu atât mai necesare.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Există la nivelul Ministerului Sănătății o inventariere actualizată a clădirilor în care funcționează unitățile sanitare publice, cu anul construcției, starea structurală și clasa de risc seismic, iar dacă nu, când va fi aceasta realizată și publicată?
2. Câte unități sanitare publice din România funcționează în prezent în clădiri construite înainte de anul 1900 și câte în clădiri mai vechi de 60 de ani, defalcat pe județe?
3. Care este lista completă și actualizată a unităților sanitare publice care au clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, câți pacienți sunt internați în medie în aceste clădiri și ce măsuri de consolidare sunt prevăzute pentru fiecare?
4. Care este situația unităților sanitare din județul Constanța — Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, Spitalul Municipal Mangalia, Spitalul Municipal Medgidia, Spitalul Orășenesc Cernavodă, Spitalul Orășenesc Hârșova și celelalte unități din județ —, cu precizarea, pentru fiecare, a anului construcției corpurilor de clădire, a clasei de risc seismic și a stării expertizelor tehnice?
5. În ce stadiu se află expertizarea și consolidarea Spitalului Municipal Mangalia, unitate ale cărei clădiri figurează în clasa I de risc seismic, ce sume sunt necesare, din ce surse urmează a fi asigurate și care este termenul asumat?
6. Câte secții din unitățile sanitare ale județului Constanța funcționează în spații care nu permit separarea circuitelor pacienților și ale personalului ori amenajarea unor spații de izolare corespunzătoare, și ce soluții sunt avute în vedere?
7. Câte cazuri de infecții asociate asistenței medicale au fost raportate în unitățile sanitare din județul Constanța în ultimii trei ani, defalcat pe unități, și cum se compară aceste valori cu media națională?
8. Ce sume au fost investite prin Planul Național de Redresare și Reziliență în reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale în unitățile din județul Constanța, ce lucrări au fost finalizate și ce echipamente au fost achiziționate?
9. Ce program cu termene și finanțare asumată are Guvernul pentru consolidarea ori înlocuirea clădirilor spitalicești încadrate în clasa I de risc seismic, astfel încât niciun pacient din România să nu mai fie internat într-o clădire despre care statul știe că se poate prăbuși?