
Către: Ministerul Sănătății, domnului Attila-Zoltán Cseke, ministru interimar
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnului ministru Attila-Zoltán Cseke
De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța
Subiectul întrebării: Vechimea și starea clădirilor în care funcționează spitalele publice, riscul seismic și situația unităților sanitare din județul Constanța
Domnule ministru,
Potrivit unei analize a Curții de Conturi privind infrastructura spitalicească, realizată pe baza situației din perioada 2014–2021, din cele 310 unități sanitare publice examinate, 68 funcționau în clădiri construite înainte de anul 1900 — adică imobile care au astăzi cel puțin 127 de ani, unele dintre ele depășind două secole. În cazul celor 58 de spitale aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății, mai mult de jumătate dintre clădiri aveau o vechime de peste 60 de ani, iar 10 unități administrau clădiri mai vechi de un secol.
Vechimea unei clădiri nu înseamnă, prin ea însăși, că într-un spital apar mai multe infecții asociate asistenței medicale, și nu voi face această afirmație. Problema este alta și ține de ceea ce o construcție veche permite ori nu permite: într-un imobil ridicat acum o sută sau o sută cincizeci de ani, compartimentarea, traseele separate ale pacienților și ale personalului, ventilația, instalațiile sanitare și amenajarea unor spații moderne de izolare sunt greu, uneori imposibil, de adaptat la cerințele actuale. Iar acolo unde spațiul nu poate fi adaptat, riscul rămâne în clădire, oricât de bine ar lucra medicii.
Cât de gravă este situația se vede însă cel mai limpede din lista unităților cu clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, adică cea mai severă. Printre acestea se numără Spitalul Clinic Colțea din București, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș”, Spitalul Județean de Urgență Brăila, Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani, mai multe unități din Iași și, pentru județul pe care îl reprezint, Spitalul Municipal Mangalia. Vorbim, așadar, despre spitale în care sunt internați oameni bolnavi, în clădiri despre care statul însuși a stabilit că se pot prăbuși la un cutremur major.
Se adaugă un gol de informație pe care îl consider cel puțin la fel de important, domnule ministru: România nu are publicată, la această dată, o inventariere națională actualizată a clădirilor în care funcționează spitalele — vechimea lor, starea structurală, gradul în care pot fi adaptate cerințelor moderne. Datele pe care le avem provin dintr-o analiză care se oprește în anul 2021. Or, fără un asemenea inventar, nu putem ști nici unde trebuie intervenit cu prioritate, nici cât costă, nici în ce ordine.
Pentru județul Constanța, cu o populație care se multiplică în sezonul estival și cu unități sanitare care deservesc întreaga regiune de sud-est, aceste clarificări sunt cu atât mai necesare.
Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele: