STATUTUL PARTIDULUI POLITIC ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
PREAMBUL
Alianța pentru Unirea Românilor este rezultatul unificării forțelor politice
românești care au în vedere interesele poporului român.
Art. 1 Cadrul legal
(1) Partidul este persoană juridică română de drept public, înregistrată ca partid politic, rezultată din asocierea liberă a cetățenilor români cu drept de vot care aderă la principiile, doctrina, programul şi statutul partidului.
(2) Partidul își desfășoară activitatea în conformitate cu Constituția României, legislația română în vigoare, prezentul statut şi regulamentele interne.
Art. 2 Elementele de identificare ale Partidului
(1) Denumirea partidului este Alianța pentru Unirea Românilor, prescurtat „A.U.R.”
(2) Semnul permanent al partidului este reprezentat de conturul părții de Vest a hărții României completat de un arc de cerc format din opt steluțe în partea de Est având în centru acronimul A.U.R. Semnul este scris negru pe fundal alb, în varianta alb-negru și scris negru pe fundal galben, în varianta color.
(3) Semnul electoral este identic cu semnul permanent al partidului. Semnul electoral poate fi modificat prin hotărârea Comitetului National de Conducere, care va fi comunicată Biroului Electoral Central, în conformitate cu legea.
(4) Sediul central al partidului este în București, com. Tunari, sat Tunari, str. Geneva nr.20, parter, ap.1, jud. Ilfov.
(5) Ziua Oficială a Alianței pentru Unirea Românilor este 1 decembrie.
Art. 3 Obiectivele şi scopul partidului
Obiectivele partidului sunt exclusiv de natură politică, în scopul dezvoltării societății românești și a coeziunii sociale, refacerii conștiinței naționale, dezvoltării economiei de piață, consolidării statului de drept, realizării unei Românii Mari într-o Europă puternică, unită și echitabilă prin reunirea Basarabiei cu România și asumarea unei poziții de lider pe plan european, promovând interesele românilor de pretutindeni, indiferent de etnie sau cetățenie, prin punerea în aplicare a programului politic al partidului.
Art. 4 Principiile si valorile partidului
(1) Valorile asumate de AUR sunt:
– Credința creștină. Creștinismul este fundament al civilizației europene și izvor de sănătate morală. Libertatea și demnitatea persoanei sunt de neconceput în absența legii morale, care este conținută în învățătura de credință. Credința creștină este pentru noi îndreptar pentru o viață socială mai bună și cale de salvare sufletească.
– Libertatea. Libertatea este cel mai de preț dar al lui Dumnezeu pentru om și se cuvine apărată și păstrată. Libertatea de gândire, de credință, de exprimare, de asociere, de mișcare, de inițiativă și libertatea economică sunt esențiale într-o democrație.
– Familia. Familia este baza oricărei societăți sănătoase și viabile. De aceea, este vital ca societatea să stimuleze constituirea de familii, să sprijine și să apere familia. Membrii unei familii au o legătură de sânge, dar şi una de ordin spiritual, integrată în unitatea complexă a neamului.
– Națiunea. Națiunea, naționalitatea, naționalul țin de o realitate obiectivă, de un dat al firii. Iubirea de neam este firească și se exprimă prin păzirea şi afirmarea creatoare a ființei şi geniului național, precum şi printr-un efort conștient de armonizare cu celelalte neamuri, în concertul universal al omenirii.
Națiunea este comunitatea tuturor celor care au o limbă, o cultură și o istorie comună, indiferent că se regăsesc între granițele aceluiași stat sau nu.
Idealul național este reunificarea tuturor teritoriilor care aparțin comunităților românești istorice.
(2) Principiile doctrinare fundamentale ale AUR sunt:
– Principiul unionist. Înțelegem să acționăm numai în unitate, căutând armonia și eficiența în slujirea binelui comun, în ciuda tuturor slăbiciunilor personale și provocărilor comunitare de care, fără îndoială, nu vom fi scutiți.
Numai uniți, într-o frăție deplină, putem face din nou România Mare – atât în sens geografic, ca stat în granițele din timpul Regelui Ferdinand I, cât și în sens geopolitic, de forță respectată în Europa și în lume. Unirea face puterea!
– Principiul personalist. Persoana este unică, dar își afirmă unicitatea doar în relație cu alte persoane, structura firii umane fiind prin excelență una a comuniunii. Comuniunea este împărtășire, opusă masificării (reducerii la un numitor comun, la un număr) și, în egală măsură, individualismului.
Viața – încă din momentul conceperii –, libertatea și demnitatea oricărei persoane sunt sacrosante.
– Principiul proprietății private. Proprietatea privată este o condiție esențială a libertății persoanei. A fi stăpân peste o casă, o bucată de pământ, o întreprindere, te pune în postura de a putea alege și, implicit, de a-ți asuma responsabilități. De aceea, proprietatea este inalienabilă. A încălca sau răpi proprietatea cuiva este o crimă.
– Principiul recursului la tradiție. Tradiția este moștenirea spirituală vie și creatoare a unui popor. Altfel spus, tradiția nu este obiect de muzeu sau prilej de idolatrie, ci acumulare de experiențe, îndreptar de viață și instrument de acțiune în prezent.
– Principiul raportării la realitatea specifică. Pentru a fi în folosul persoanei și al comunității, orice act politic este condiționat de raportarea lui corectă la realitatea specifică. Realismul este propriu creștinului și omului de dreapta, în contra ingineriei sociale – de factură stângistă –, care ignoră realitatea și imaginează utopii, inevitabil distructive.
– Principiul meritocratic. Meritocrația înseamnă accesul la poziții sociale și de prestigiu pe baza meritelor personale. Inteligența, competența, calitățile morale și efortul depus pentru scopurile comune sunt cele în virtutea cărora membrii mișcării noastre vor căpăta responsabilități în organizație și funcții și demnități în stat.
– Principiul spiritului de sacrificiu. Capacitatea de dăruire a unei persoane dă măsura dragostei sale. Cu cât jertfești mai mult pentru altul, pentru un crez, pentru binele comun, cu atât dovedești o iubire mai mare. Fără sacrificii
nu se construiește nimic durabil. Iar fără dragoste, nu există spirit de sacrificiu.
(3) Principiile de organizare şi funcționare ale Partidului sunt: unitate şi autonomie, inițiativă şi cooperare, responsabilitate şi disciplină, competență şi moralitate, eficiență, transparență, pragmatism şi valorificarea tradiției,
în scopul realizării unui partid puternic şi modern.
Art. 5 Organizarea şi reprezentarea Partidului
(1) Partidul este organizat pe unități administrativ-teritoriale, subdiviziuni ale acestora și după caz alte structuri de organizare.
(2) În relațiile cu autoritățile publice şi terții, Partidul este reprezentat de către Președintele Partidului, iar la nivelul structurilor organizatorice de președinții de organizații (teritoriale și/sau speciale), în limita competențelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne.
Art. 6 Legătura Partidului cu alte partide
Partidul promovează colaborarea cu alte partide democratice, pentru realizarea scopului şi obiectivelor sale strict în interesul poporului român.
Art. 7 Legătura Partidului cu alte instituții şi organizații
(1) Partidul colaborează cu societatea civilă şi Biserica în vederea realizării obiectivelor majore ale societății românești de natură spirituală, morală şi socială.
(2) Partidul colaborează, la nivel central şi teritorial, cu sindicatele şi patronatele în vederea realizării armoniei şi solidarității sociale şi dezvoltării unei economii de piață eficiente.
Capitolul II.
MEMBRII PARTIDULUI
Secțiunea I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 8 Membrii
(1) Poate deveni membru al Partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, care îndeplinește următoarele condiții:
a) este cetățean român;
b) a împlinit vârsta de 18 ani;
c) aderă la valorile, principiile, doctrina şi programul partidului şi militează pentru realizarea obiectivelor acestuia;
d) se angajează să respecte statutul şi disciplina partidului;
e) are un comportament moral şi demn în viața politică şi privată;
(2) Nu poate deveni membru al Partidului persoana care:
a) a fost condamnată pentru infracțiuni de drept comun la o pedeapsă privativă de libertate, fără a beneficia de amnistie sau de reabilitare, în condițiile legii penale;
b) are interdicție judecătorească definitivă privind exercitarea drepturilor politice sau cetățenești;
c) a colaborat sau a lucrat cu Securitatea;
d) se găsește în vreuna din situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege.
Art. 9 Aderenții
Poate deveni aderent al partidului orice persoană fizică, indiferent de rasă, sex, origine etnică sau convingeri religioase, dacă îndeplinește următoarele condiții:
a) a împlinit vârsta de 16 ani;
b) aderă la valorile şi principiile partidului;
c) nu se încadrează în niciuna din prevederile Art.8 alin. 2.
Art. 10 Membrii de onoare
Membrii Partidului care prin activitatea lor în Partid s-au remarcat în mod deosebit, dar nu mai pot depune o activitate politică susținută, pot fi distinși cu demnitatea de membru de onoare al Partidului, prin hotărârea Consiliul National de Conducere, cu avizele Biroului Național de Conducere, la propunerea Președintelui Partidului şi a membrilor de onoare.
Art. 11 Activitatea membrilor Partidului
(1) Membrii partidului pot face parte dintr-o singură organizație locală, de același nivel, în care îşi desfășoară activitatea.
(2) Fiecare membru poate activa în cel mult una din organizațiile speciale.
Secțiunea II. DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MEMBRU SAU DE
ADERENT AL PARTIDULUI
Art. 12 Cererea de înscriere în partid
(1) Dobândirea calității de membru sau de aderent se face în baza aprobării unei cereri de înscriere adresată organizației de apartenență, care poate fi:
a) organizația locală în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reședința;
b) organizația locală în raza căreia solicitantul își desfășoară activitatea profesională sau de studiu.
c) dacă o astfel de organizație locală nu există, cererea se adresează Biroului Filialei Județene din județul în care solicitantul dorește să activeze.
d) dacă o astfel de organizație Județeană nu există, cererea se adresează Biroului Național de Conducere.
e) persoanele care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în municipiul București se pot înscrie în oricare dintre filialele de sector ale municipiului București.
f) documentele de înscriere se completează și se semnează olograf.
g) adeziunea transmisă în formă electronică este valabilă numai în condițiile în care solicitantul va depune la secretariatul organizației locale, județene sau centrale, după caz, documentul în original și semnat olograf, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la solicitare.
Art. 13 Aprobarea cererii
(1) Cererea de înscriere este supusă aprobării biroului de conducere al organizației de apartenență, care trebuie să se pronunțe asupra ei în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării.
(2) Data la care se aprobă cererea reprezintă data înscrierii în partid.
(3) În cazul respingerii cererii, decizia se va comunica solicitantului în termen de șapte zile calendaristice. Decizia de respingere se comunică prin poșta la adresa indicată în documentele de înscriere sau pe cale electronică la adresa de email.
(4) Documentele de înscriere în partid sunt proprietatea exclusivă a Alianței pentru Unirea Românilor, nu se returnează solicitantului, nu se înstrăinează și nu se transferă niciunei persoane sau entități din afara partidului și nu se divulgă decât instituțiilor statului care au dreptul să solicite astfel de informații, în condițiile legii.
Art. 14 Contestarea deciziilor de aprobare sau de respingere
(1) Împotriva deciziei de aprobare a cererii, orice membru poate formula contestație în termen de 15 zile calendaristice de la data aprobării cererii, care se judecă de biroul județean în prezența părților, în termen de 30 de zile calendaristice, iar decizia biroului județean este definitivă.
(2) Împotriva deciziei de respingere a cererii, solicitantul poate formula contestație în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei, care se judecă de biroul județean, în prezența contestatarului, în termen de 30 de zile calendaristice, iar decizia biroului județean este definitivă.
Art. 15 Dobândirea calității de membru sau de aderent în caz de comasare
În cazul comasării partidului cu alt partid, dobândirea calității de membru sau aderent şi vechimea în partid se stabilesc conform protocolului de comasare.
Art. 16 Cererea de transfer
(1) Cererea de transfer în altă organizație va fi însoțită de avizul organizației de proveniență şi se adresează noii organizații de apartenență, în condițiile prevăzute la Art.12.
(2) Decizia de admitere sau respingere a cererii de transfer revine Biroului Organizației Locale în care membrul dorește să se transfere. Decizia va fi comunicată organizației din care membrul dorește să se transfere.
(3) Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de Arbitraj a filialei în care membrul dorește să se transfere, în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei de respingere. Comisia de Arbitraj se pronunță în termen de 30 de zile calendaristice de la sesizare, iar decizia este definitivă.
(4) În cazul şi de la data admiterii cererii, membrul care a cerut să se transfere devine membru al Organizației Locale care l-a primit și îşi pierde calitatea de membru al Organizației Locale din care s-a transferat.
Secțiunea III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR ŞI
ADERENŢILOR PARTIDULUI
Art. 17 Drepturi
(1) Membrii partidului au următoarele drepturi:
a) să aibă inițiative cu caracter politic sau de îmbunătățire a activității structurii organizatorice din care fac parte, care să fie dezbătute de forurile de conducere competente;
b) să-şi exprime opiniile în mod liber în toate problemele supuse dezbaterii, în cadrul structurilor de partid din care fac parte;
c) să participe la toate activitățile organizate de partid şi la adoptarea hotărârilor forurilor din care fac parte;
d) să aibă acces la informațiile privitoare la activitatea partidului şi la hotărârile forurilor de conducere ale acestuia;
e) să aleagă persoane în funcții de conducere în partid, dacă au o vechime de cel puțin
trei luni în partid și plata cotizației la zi;
f) să fie aleși în funcții de conducere în partid, dacă au o vechime în partid de cel puțin șase luni, cu cotizația plătită integral la zi;
g) să fie aleși sau desemnați în funcții publice.
(2) Aderenții au următoarele drepturi:
a) să fie informați despre proiectele desfășurate de organizația locală din care fac parte şi consultați asupra activităților în care sunt implicați;
b) să supună dezbaterii comitetului organizației locale din care fac parte inițiative de acțiune politică şi civică;
c) să solicite, conform statutului partidului, dobândirea calității de membru;
d) să primească din partea partidului tot sprijinul pe care acesta îl poate da pentru îndeplinirea sarcinilor agreate;
e) să renunțe la calitatea de aderent în orice moment, cu efect imediat.
f) aderenții pot depune oricând o cerere privind obținerea calității de membru AUR, solicitare ce va fi examinată în ordinea prevăzută de art. 12-14 din prezentul Statut.
Art. 18 Obligații
(1) Membrii partidului au următoarele obligații:
a) să cunoască principiile, doctrina, programul şi să le promoveze în activitatea pe care o desfășoară;
b) să cunoască şi să respecte statutul partidului, codul de conduită şi regulamentele interne şi valorile partidului;
c) să respecte şi să îndeplinească hotărârile adoptate de forurile partidului;
d) să contribuie la promovarea imaginii partidului;
e) să participe la activitățile desfășurate de organizațiile de apartenență şi în forurile din care fac parte;
f) să exercite cu competență şi cinste funcțiile publice în care au fost aleși sau numiți şi să informeze organizația pe care o reprezintă, cu privire la modul de exercitare a funcţiei respective;
g) să reprezinte şi să susţină poziţiile partidului în activitatea depusă în orice funcție obținută prin sprijinul politic al partidului;
h) să nu ia atitudini publice împotriva poziţiilor oficiale ale partidului;
i) să păstreze confidențialitatea documentelor şi informațiilor cu caracter intern;
j) să respecte legislaţia în vigoare şi normele de comportare morală în partid şi în societate;
k) să plătească cotizaţia lunar.
(2) Membrii partidului care nu sunt la zi cu plata cotizației pierd dreptul de vot şi nu pot fi aleşi în funcții de conducere sau propuși pentru funcții publice. Se consideră plată la zi a cotizației, achitarea acesteia până la nivelul lunar anterior, inclusiv. Cotizația se plătește personal, în numerar, la casieria organizației, sau prin transfer bancar în contul organizației.
(3) Membrii de partid care nu respectă obligația de plată a cotizației, având o întârziere de cel puțin 6 luni în acest sens, vor fi trecuți în Registrul de aderenți ai partidului.
(4) Aderenții partidului au următoarele obligații:
a) să promoveze principiile şi valorile partidului;
b) să cunoască şi să respecte prevederile statutului şi regulamentului partidului;
c) să păstreze confidențialitatea documentelor şi informațiilor cu caracter intern, de partid, la care au acces;
d) să nu exprime public puncte de vedere care aduc prejudicii grave activității sau imaginii partidului şi care contravin pozițiilor formulate de organele de conducere ale partidului;
(5) Nerespectarea sau încălcarea obligațiilor de mai sus atrage răspunderea disciplinară conform Art.21 și Art.22.
Sectiunea IV. PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU AL PARTIDULUI SAU DE ADERENT
Art. 19 Pierderea calității de membru sau de aderent
(1) Calitatea de membru al partidului se poate pierde în una din următoarele situații: deces, demisie, excludere sau decădere.
(2) Calitatea de aderent al partidului se poate pierde în una din următoarele situații: deces, demisie sau excludere.
(3) În cazul comasării partidului cu alt partid, redobândirea calității de membru sau aderent se face în conformitate cu protocolul de comasare.
(4) Demisia din partid este un act unilateral de voință cu efect imediat, care se comunică în scris organizației de apartenență. Înscrierea unei persoane într-un alt partid constituie de drept demisie din partid.
Sectiunea V. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ
Art. 20 Abateri disciplinare
Membrii partidului vor răspunde disciplinar dacă:
a) nu respectă obligațiile prevăzute de Art.18;
b) li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă exercitarea drepturilor politice sau cetățenești;
c) falsifică, sustrag ori distrug documente ale partidului;
d) împiedică, cu rea-credinţă, înscrierea în partid a unor noi membri;
e) comit alte fapte care dăunează activității, imaginii, prestigiului sau unității partidului;
f) în urma evaluării periodice a activității în baza grilei naționale de evaluare obțin calificativul nesatisfăcător;
g) în urma raportului Juriului Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj se constată că scopul unui membru nu l-a reprezentat participarea activă la viața politică, conform principiilor partidului, ci doar obținerea dreptului de vot intern, pentru acapararea organizațiilor interne și folosirea acestora în scop personal sau a unui grup de interese;
Art. 21 Sancțiuni și răspundere politică
(1) Sancțiunile care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea din funcțiile de conducere şi/sau interzicerea dreptului de a candida pentru astfel de funcții, pe o durată cuprinsă între şase luni şi patru ani;
c) demiterea din funcțiile de conducere;
d) suspendarea disciplinară a calității de membru al partidului pe o durată cuprinsă între o luna şi doi ani;
e) retragerea sprijinului politic;
f) retragerea sprijinului politic în cazul începerii urmăririi penale împotriva unui membru AUR;
g) suspendarea calității de conducere în interiorul partidului în situația arestului preventiv;
h) suspendarea calității de membru în situația condamnării în prima instanță;
i) excluderea din partid în situația condamnării definitive la privațiune de libertate;
j) excluderea.
Art. 22 Autosuspendarea membrilor AUR
(1) În cazul numirii sau alegerii unui membru AUR în funcții incompatibile cu calitatea de membru de partid, acesta are obligația ca în termen de 30 de zile, din momentul apariției incompatibilității, să depună la Secretariatul General al AUR, o cerere de autosuspendare a calității de membru;
(2) Biroul Național de Conducere al AUR va lua act, la proxima ședință de cererea de autosuspendare, iar Secretariatul General AUR va ține un registru în acest sens;
(3) După expirarea incompatibilității, membrul suspendat va depune la Secretariatul General o cerere de reactivare a calității de membru AUR, iar cererea trebuie soluționată în termen de 30 de zile de BNC;
(4) Acceptul sau refuzul BNC de a reactiva, după suspendare, un membru de partid, trebuie să aibă la bază un raport, în acest sens, întocmit de Juriul Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj.
Art. 23 Aplicarea sancțiunilor
Sancțiunile prevăzute la Art.21, se aplică în conformitate cu prevederile statutului şi ale regulamentelor partidului.
Art. 24 Procedura jurisdicțională
(1) Cazurile privind abaterile disciplinare, precum şi diferendele dintre membrii partidului se judecă de către BCJ-ri sau Juriul Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj, constituit conform art. 62 din Statut.
(2) În privința membrilor care nu fac parte din BCJ, toate sesizările vor fi analizate de Biroul de Conducere Județean. Propunerile de decizii ale BCJ privind aplicarea sancțiunilor se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor BCJ.
(3) Președintele Juriului AUR, sau membrul Juriului nominalizat prin dispoziție de președintele Juriului, va aviza în scris propunerile de decizii ale BCJ, pentru a deveni obligatorii și executorii, la aplicarea sancțiunilor prevăzute de art. 21 al. 1 lit. a) – h) din Statut.
(5) În situația în care BCJ va remite Juriului AUR propuneri de decizii ce conțin sancțiuni prevăzute de art. 21 al. 1 lit. i) și j), Juriul AUR va reexamina cu celeritate cauzele date și va lua decizii în acest sens.
(6) Hotărârile Juriului AUR pe cazurile membrilor care nu fac parte din BCJ-ri, cu sancțiuni prevăzute la art. 21 alin. 1, lit. i) și j) din Statut vor fi avizate, spre a deveni definitive și obligatorii de către Secretarul General al AUR.
(7) Juriul AUR judecă cazurile membrilor de partid care fac parte din Biroul de Conducere Județean, Comitetul Național de Conducere și Biroul Național de Conducere.
(7) Procedura jurisdicțională se derulează în conformitate cu Regulamentul de funcționare al Juriului Național Onoare, Disciplină și Arbitraj, aprobat de către Biroul Național de Conducere, conform competențelor.
(8) Hotărârile Juriului Național de Onoare, Disciplină devin definitive și obligatorii, după avizarea acestora de către Biroul Național de Conducere. BNC poate delega Secretarului General sau după caz Președintelui Juriului, atribuția de avizare a hotărârilor Juriului AUR.
Capitolul III. ORGANIZAŢIILE PARTIDULUI
Art. 25 Organizațiile Partidului
(1) Partidul se organizează la următoarele nivele:
(a) nivel național;
(b) nivel județean – (la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București) – filială;
(c) nivel local – (municipii, orașe și comune) – organizație locală;
(d) nivelul cartierelor – organizația de cartier;
(e) nivelul secțiilor de votare – organizația secției de votare.
(2) În cadrul partidului funcționează organizaţii speciale, respectiv organizația Diaspora, organizația de femei, organizația de, organizația de pensionari şi organizaţia oamenilor de afaceri.
(3) Membrii Partidului din alte ţări aderă la Organizatia Diaspora.
(4) În cadrul partidului funcționează Organizația AUR Republica Moldova, cu statut de filială.
(5) Până la înfiinţarea organizaţiilor se pot constitui grupuri de inițiativă. Acestea se pot constitui legal dacă au cel puţin trei membri, dintre care unul este președintele grupului de iniţiativă şi vor funcţiona conform regulamentului partidului.
Art. 26 Filialele judeţene
(1) În fiecare judeţ funcţionează o filială judeţeană, care grupează totalitatea organizaţiilor locale din filiala judeţeană şi filialele organizaţiilor speciale, constituite la nivelul respectiv. Filiala județeană și alte forme de organizare internă, asimilate acesteia se formează cu cel puțin 500 de membri.
(2) Sediul filialei judeţene este în localitatea de reşedinţă a judeţului.
Art. 27 Organizațiile locale
(1) Organizaţia locală grupează totalitatea membrilor partidului care au domiciliul sau reşedinţa, ori îşi desfăşoară activitatea profesională sau de studiu în localitatea respectivă, ori își manifestă expres dorința de a activa în organizația dată.
(2) Organizaţia locală se constituie cu un număr de cel puţin 5 membri în comune, cel puțin 10 membri la nivelul orașelor, cel puțin 15 membri la nivelul municipiilor și cel puțin 50 de membri în municipii reședință de județ. Sub această limită, membrii vor constitui un grup de inițiativă al Partidului în localitatea respectivă.
Art. 28 Organizația de cartier
(1) La nivelul cartierelor din municipii și sectoarele municipiului București se formează organizații de cartier;
(2) Organizațiile de cartier sunt formate și activează după modelul organizațiilor locale de la nivelul comunelor.
Art. 29 Organizațiile secțiilor de votare
(1) La nivelul fiecărei secții de votare din România și din afara țării, organizațiile locale, vor forma organizații ale secțiilor de votare;
(2) Organizațiile secțiilor de votare se formează din minim 3 persoane, dintre care una
este aleasă, de membri, în calitate de președinte al organizației.
Art. 30 Grupurile de inițiativă
(1) Grupurile de inițiativă sunt forme premergătoare ale organizațiilor locale, filialelor județene și organizațiilor speciale, formate din minim 3 persoane, în vederea realizării scopurilor programatice ale AUR.
(2) Structurile de partid care nu mai întrunesc criteriile statutare pentru organizații locale, timp de 3 luni consecutiv, vor fi retrogradate automat de către Secretariatul General la nivelul grupurilor de inițiativă.
Art. 31 Organizaţiile speciale
(1) Organizaţiile speciale: organizația de femei, organizația de , organizația de pensionari şi organizaţia oamenilor de afaceri cuprind membrii Partidului care optează pentru activitatea în aceste organizaţii, având ca obiectiv asigurarea participării acestora la viaţa politică, economică şi socială a ţării, respectiv promovarea lor în partid şi în instituţiile statului, abordarea problemelor specifice fiecărei categorii.
(2) Organizaţia specială se constituie la nivel local cu un număr de cel puţin 3 membri, la nivel judeţean cu un număr de minim 3 organizaţii la nivel judetean și minim 5 organizaţii la nivel naţional. Sub această limită, membrii vor constitui un grup de iniţiativă.
(3) Biroul Național de Conducere aprobă constituirea grupurilor de iniţiativă pentru infiinţarea de noi tipuri de organizaţii speciale.
Art. 32 Organizația Diaspora
(1) Grupează toţi membrii şi aderenţii partidului cu domiciliul sau locul de muncă în afara ţării, ori care își manifestă expres dorința de a activa în organizația dată, asociaţi în filiale la nivelul fiecărei ţări și organizație locală la nivel de orașe.
(2) Fiecare filială și fiecare organizație locală va fi condusă de un președinte, un vicepreședinte și un secretar general.
(3) Organizația Diaspora este condusă de către un președinte, care este membru de drept al Consiliului Naţional de Conducere. În Consiliul Național de Conducere vor putea fi aleși, de asemenea, și alți membri ai Organizației Diaspora, la fel cum se întâmplă și în cazul membrilor de partid din țară.
Art. 33 Organizația AUR Republica Moldova
(1) Unul dintre obiectivele fundamentale ale AUR este Unirea Republicii Moldova cu România. În vederea catalizării acestui proces important se creează Organizația AUR Republica Moldova, cu statut de filială județeană;
(2) La nivelul raioanelor din Republica Moldova vor fi create structuri de partid, cu statut de organizație locală;
(3) Organizațiile locale vor crea organizații ale secțiilor de votare, pentru alegerile din România;
(4) Organizația Republica Moldova este condusă de către un președinte, membru de drept al Consiliului Național de Conducere.
Art. 34 Autonomie şi subordonare
(1) Organizaţiile şi filialele Partidului au autonomie, în conformitate cu prevederile statutului şi cu hotărârile forurilor superioare, prin:
a) elaborarea de politici comunitare şi specifice;
b) alegerea propriilor foruri de conducere;
c) alegerea delegaţilor la conferinţe şi congres;
d) desemnarea candidaţilor pentru funcţii publice;
e) organizarea propriei activităţi.
(2) Organizațiile teritoriale se subordonează forurilor de conducere organizate la nivel superior, iar organizaţiile speciale şi filialele acestora se subordonează faţă de forurile de conducere centrale, respectiv ale organizaţiilor teritoriale din care fac parte. Forurile de conducere ale organizaţiilor speciale coordonează activitatea specifică a filialelor organizaţiilor respective.
(3) Organizațiile speciale au propriile regulamente de funcţionare, adoptate de forurile lor superioare de conducere, cu respectarea prevederilor statutului. Aceste regulamente sunt supuse aprobării Biroului Naţional de Conducere.
(4) Filialele judeţene se grupează în regiuni, conform prevederilor din regulamentul Partidului. Fiecare regiune este condusă de câte un coordonator, numit de Președintele Partidului, şi care este membru supleant în Biroul Naţional de Conducere.
Capitolul IV. FORURILE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI
Secțiunea I. DISPOZIŢII COMUNE
Art. 35 Forurile de conducere
(1) Partidul este condus la nivel național de Președintele Partidului, iar la nivelul structurilor organizatorice locale de un președinte şi următoarele foruri de conducere:
a) adunarea generală a membrilor sau a delegaţilor acestora;
b) comitetul de conducere;
c) biroul de conducere.
(2) La acelaşi nivel organizatoric, forurile de conducere inferioare asigură conducerea partidului conform hotărârilor forurilor de conducere superioare, între întrunirile acestora. Forurile superioare pot exercita atribuţiile forurilor inferioare, la acelaşi nivel.
(3) Gestiunea financiară a organizaţiilor partidului se ţine la nivel central, judeţean şi al sectoarelor municipiului Bucureşti. Cu aprobarea conferinţei judeţene, se pot ţine gestiuni financiare la nivelul organizaţiei municipale reşedinţă a judeţului.
(4) Mandatul Președintelui Partidului, Președintelui CNC, președinților de la nivelul filialelor județene, al organizațiilor locale şi al forurilor de conducere centrale, ale filialelor județene, de sector ale municipiului Bucureşti, celor locale și de cartier, este de patru ani.
(5) Mandatul președintelui, al biroului de conducere şi al comitetului de conducere, la orice nivel, încetează după dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate al biroului de conducere respectiv.
(6) Forurile de conducere se convoacă în ședințe ordinare şi extraordinare.
(7) În cazul comasării Partidului cu alte partide, mărimea, structura şi procedura de alcătuire a forurilor de conducere sunt stabilite în conformitate cu protocolul de comasare, pe durata de aplicare a acestuia.
Art. 36 Adunările generale ale membrilor sau ale delegaților acestora
(1) Partidul are ca foruri supreme de conducere, la toate nivelurile organizatorice, adunările generale ale membrilor sau ale delegaţilor acestora, denumite: congresul Partidului, conferinţe şi adunări generale.
(2) Adunările generale de alegeri se convoacă, o dată la 4 ani.
(3) Adunările generale ale membrilor Partidului din organizaţii şi filiale îi cuprind pe toţi membrii cu drept de vot din respectivele organizaţii sau filiale.
(4) Adunările generale ale delegaţilor membrilor Partidului (congres şi conferinţe) cuprind delegaţi de drept şi delegaţi aleşi din rândul membrilor cu drept de vot.
(5) Adunările generale ordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul respectiv.
(6) Adunările generale extraordinare se convoacă de birourile de conducere organizate la nivelul respectiv, la cererea a 2/3 din membrii cu drept de vot din respectivele organizaţii sau filiale sau, după caz, de un for de conducere de la nivelul superior, ori de 1/3 din numărul organizaţiilor sau filialelor reprezentate.
(7) Data, ora şi locul de desfăşurare sunt stabilite de cel care convoacă adunarea, în conformitate cu statutul, iar în cazul adunărilor generale de alegeri, data se stabileşte cu acordul biroului de conducere superior.
(8) Competenţa organizării adunărilor generale la toate nivelurile aparţine birourilor de conducere în funcţie.
(9) Adunările generale sunt statutare dacă la prima convocare participă majoritatea membrilor, respectiv a delegaţilor cu drept de vot. La a doua convocare adunările generale sunt statutare indiferent de numărul celor prezenţi. La prima convocare se comunică şi data celei de a doua convocări. Hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi.
Art. 37 Comitetele de conducere
(1) La nivel central şi al filialelor judeţene şi organizațiilor locale cu un număr de membri de peste trei ori mai mare decât numărul de consilieri locali funcţionează comitete de conducere, ca foruri care asigură conducerea între întrunirile adunărilor generale.
(2) Comitetele de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare trimestriale, la convocarea birourilor de conducere.
(3) Comitetele de conducere se întrunesc în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea birourilor de conducere cu votul a 2/3 din numărul membrilor prezenți la ședință, la solicitarea a 1/3 din numărul de organizaţii reprezentate, prin hotărârile birourilor de conducere ale acestora, ori la convocarea unui for de conducere de nivel superior.
(4) Preşedinţii organizaţiilor pot desemna înlocuitori în cazul în care nu pot participa motivat la şedinţa comitetului în care sunt membri.
(5) Şedinţele comitetelor de conducere sunt statutare la prima convocare dacă participă majoritatea membrilor care le compun, iar la a doua convocare indiferent de numărul celor prezenţi. La prima convocare se comunică şi data celei de-a doua convocări. Hotărârile se iau cu votul majorităţii celor prezenţi, dacă statutul nu prevede altfel.
Art. 38 Birourile de conducere
(1) La nivel central, al organizaţiilor şi filialelor din partid, sunt alese birouri de conducere, ca foruri politice cu caracter executiv.
(2) Birourile de conducere coordonează activitatea organizaţiilor la nivelurile teritoriale inferioare şi a organizaţiilor speciale la acelaşi nivel.
(3) Birourile de conducere răspund solidar cu președintele pentru rezultatele activității politice desfăşurate în organizaţie atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere de la nivelurile superioare.
(4) Birourile de conducere sunt formate din președinte, secretar general și vicepreşedinţi şi au un număr de membri aleşi, care este stabilit de adunările generale, în limitele prevăzute de statut.
(5) Membrii birourilor de conducere organizate în plan teritorial vor avea domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(6) Birourile de conducere se întrunesc în şedinţe ordinare bilunare – cu excepţia biroului naţional de conducere, care se întruneşte lunar – la convocarea preşedintelui biroului şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, a 1/3 din numărul membrilor care le compun sau a unui for de conducere de la nivelul superior.
(7) Şedinţele birourilor de conducere sunt statutare dacă la ele participă majoritatea membrilor care le compun, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor acestora, dacă statutul nu prevede altfel.
Art. 39 Preşedinţii
(1) În fruntea Partidului, a Consiliului Național de Conducere, a organizaţiilor şi filialelor sunt aleși președinți care asigură conducerea operativă între şedinţele birourilor de conducere.
(2) Preşedintele:
a) prezidează şedinţele forurilor la care participă;
b) poate invita la şedinţa biroului orice membru al partidului;
c) în cazul vacantării funcției de membru BNC, cu acceptul Biroului poate suplini BNC cu unul dintre membrii supleanți ai BNC. Numărul schimbărilor pe toată durata mandatului nu poate depăşi 2/3 din numărul membrilor biroului ales;
d) reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terții.
(3) Preşedinţii răspund pentru rezultatele activităţii politice și administrative desfăşurate în organizaţie atât în faţa comitetului şi adunării generale la acelaşi nivel, cât şi în faţa forurilor de conducere şi preşedinţilor de la nivelurile superioare.
(4) La orice nivel în Partid poate fi ales de către adunarea generală, conferinţă sau congres, pe viaţă, ca preşedinte de onoare, un membru care a avut o activitate meritorie în partid sau este o personalitate publică de mare anvergură din afara partidului, care aderă la partid. Preşedintele de onoare participă cu drept de vot deliberativ la şedinţele forurilor de conducere existente la nivelul respectiv.
Secțiunea II. FORURILE DE CONDUCERE ALE ORGANIZAŢIILOR TERITORIALE
Art. 40 Adunarea generală a organizaţiei locale
Adunarea generală a organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi aprobă raportul biroului de conducere şi analizează activitatea întregii organizaţii de la precedenta Adunare Generală şi aprobă direcţiile şi programul de acţiune pentru etapa următoare;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii partidului, cât şi a hotărârilor conducerii filialei judeţene sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) dezbate orice problemă care este de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
d) alege preşedintele, biroul şi comitetul de conducere ale organizaţiei;
e) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, în cazul organizațiilor locale care au gestiune financiară.
Art. 41 Comitetul de Conducere Local
(1) Comitetul de Conducere Local are următoarele atribuţii:
a) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel local;
b) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
c) propune biroului judeţean, candidaţi pentru alegerile în consiliul judeţean;
d) duce la îndeplinire orice alte prevederi din statut sau misiuni încredinţate de conducerea centrală, judeţeană ori de adunarea generală;
e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel local;
f) aprobă lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile locale;
g) alege delegaţii la conferinţa judeţeană.
(2) În cazul filialelor de sector al municipiului Bucureşti, precum şi al organizaţiilor care au gestiune financiară, comitetul:
a) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de biroul de conducere;
b) alege comisia de cenzori a organizaţiei.
(3) Comitetele de conducere ale filialelor de sector al municipiului Bucureşti:
a) aleg delegaţii la Congres, în limita normei de reprezentare stabilită;
b) propune candidaţi pentru alegerile parlamentare şi pentru administraţia publică centrală.
(4) Comitetul de Conducere Local are următoarea componenţă:
a) membrii biroului de conducere al organizaţiei;
b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
c) membrii organizaţiei care coordonează subdiviziunile acesteia;
d) parlamentarii, primarul, viceprimarul, consilierii locali şi judeţeni care fac parte din organizaţie;
e) preşedinţii organizaţiilor speciale, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de organizare statutară.
Art. 42 Biroul de Conducere Local
(1) Biroul de Conducere Local sau de sector are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea politică a organizaţiilor şi filialele componente între întrunirile Comitetului de Conducere Local;
b) validează sau invalidează ori infirmă alegerile din filialelor organizaţiilor speciale;
c) primeşte cererile de înscriere în Partid şi înmânează membrilor organizaţiei carnetul de membru al Partidului, cu respectarea prevederilor capitolului II şi decide în primă instanţă cu privire la cererile de înscriere în organizaţia locală de partid;
d) ţine evidenţa membrilor şi urmăreşte încasarea cotizaţiilor şi a celorlalte contribuţii ale membrilor, stabilite de organele competente prin regulamentul Partidului;
e) studiază problemele cetăţenilor şi le transmite autorităţilor locale, în vederea soluţionării lor;
f) informează conducerea filialei judeţene cu privire la problemele care depăşesc competenţa organizaţiei;
g) prezintă periodic rapoarte de activitate şi alte date solicitate de conducerea filialei judeţene;
h) desemnează reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare şi ale circumscripţiilor locale şi asigură prezenţa lor la procesul de votare;
i) organizează şi conduce campania electorală în aria sa de acoperire;
j) propune candidaturile pentru alegerile locale;
k) numeşte şeful campaniei electorale locale;
l) coordonează activitatea reprezentanţilor Partidului în structurile administraţiei publice locale;
m) asigură informarea Biroului de Conducere Judeţean asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan local;
n) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale organizaţiei locale şi efectuează angajări şi concedieri.
o) comunică Biroului de Conducere Judeţean rezultatele alegerilor;
p) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii publice la nivel local;
q) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic.
(2) Biroul de Conducere Local se compune din 3-13 membri, în funcţie de mărimea organizaţiei.
a) asigură ţinerea evidenţei membrilor pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o trimestrial;
b) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale organizaţiei;
stabileşte cotizaţiile pentru toate categoriile de membri ai organizaţiei;
c) desemnează reprezentantul Partidului în biroul electoral al sectorului;
d) urmăreşte încasarea la secretariatul filialei de sector a cotizaţiilor şi donaţiilor.
Art. 43 Preşedintele organizaţiei locale
(1) Preşedintele are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea organizaţiei locale;
b) convoacă în şedinţe biroul organizaţiei;
c) prezidează şedinţele biroului şi comitetului la care participă şi le informează cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
d) numeşte cu aprobarea biroului, președinții subdiviziunilor organizațiilor;
e) participă la toate convocările forurilor de conducere la nivel superior;
f) informează permanent conducerea organizaţiei judeţene şi forurile de conducere ale organizaţiei cu privire la activitatea acesteia;
g) depune listele de candidaţi, după prealabila aprobare a biroului filialei judeţene.
(2) Preşedinţii organizaţiilor care au gestiune financiară proprie conduc activitatea financiară a organizaţiei.
Art. 44 Conferinţa judeţeană
(1) Conferinţa judeţeană are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi aprobă raportul Biroului de Conducere Judeţean;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;
c) dezbate raportul financiar pentru anul care a trecut, dă descărcare de gestiune financiară pentru execuţia bugetară şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
d) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
e) alege preşedintele, Biroul de Conducere Judeţean şi Comitetul de Conducere Judeţean.
(2) Sunt delegați de drept la conferinţă:
a) membrii în funcţie ai Comitetului de Conducere Judeţean;
b) responsabilii de grupuri de iniţiativă din localităţile în care nu există organizaţii, dacă nu au nici un delegat ales.
(3) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii organizaţiilor sau grupurilor de iniţiativă locale, conform normei de reprezentare.
Art. 45 Comitetul de Conducere Judeţean
(1) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:
a) dezbate raportul de activitate al biroului de conducere judeţean;
b) stabileşte măsurile de realizare a programului şi politicii Partidului la nivel judeţean;
c) duce la îndeplinire sarcinile şi deciziile forurilor de conducere superioare ierarhic;
d) dezbate orice problemă de competenţa organizaţiei şi adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;
e) adoptă strategia desfăşurării campaniei electorale la nivel judeţean;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al organizaţiei, propus de Biroul de Conducere Judeţean; comisia de cenzori şi trezorierul filialei judeţene pe o perioadă de patru ani, la propunerea preşedintelui filialei judeţene;
g) alege delegaţii la congresul Partidului;
h) întocmește la propunerea BCJ lista propusă de birou sau, dacă o respinge, alege candidaţii pentru alegerile consiliului judeţean și pentru alegerile parlamentare; listă pe care o va supune aprobării BNC;
i) propune BNC persoane pentru funcţii în administraţia publică centrală;
(2) Comitetul de Conducere Judeţean are următoarea componenţă:
a) membrii Biroului de Conducere Judeţean;
b) membrii de onoare ai partidului care fac parte din organizaţie;
c) preşedinţii organizaţiilor locale;
d) preşedinţii filialelor la nivel judeţean ale organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de organizare statutare;
e) consilierii judeţeni, primarii şi viceprimarii din judeţ, parlamentarii aleşi pe lista judeţului, dacă sunt membri ai partidului;
f) un număr de membri aleşi conform procedurilor prevăzute în statut;
g) membrii birourilor de conducere ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3) Comitetul de Conducere al filialei de sector al municipiului Bucureşti are aceleaşi atribuţii ca şi comitetele judeţene.
Art. 46 Biroul de Conducere Judeţean
(1) Biroul de Conducere Judeţean are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a filialelor organizaţiilor speciale;
b) stabileşte măsuri pentru punerea în practică a obiectivelor programului şi strategiei Partidului;
c) acţionează cu promptitudine în problemele politice curente, de competenţa filialei judeţene;
d) informează Biroul Naţional de Conducere asupra evenimentelor petrecute şi acţiunilor desfăşurate pe plan judeţean, precum şi cu privire la problemele care depăşesc competenţele organizaţiei;
e) primește informări de la organizațiile şi filialele componente cu privire la problemele cetăţenilor, le analizează şi le transmite organelor competente, în vederea soluţionării lor;
f) primeşte de la organizaţiile şi filialele componente rapoarte cu privire la activitatea acestora;
g) transmite forurilor de conducere ale Partidului rapoarte periodice sau ori de câte ori este nevoie;
h) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale organizaţiilor şi
filialelor din filiala judeţeană ori infirmă alegerea unor candidaţi;
i) asigură ţinerea evidenţei membrilor organizaţiilor din judeţ pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o trimestrial;
j) stabileşte, conform normei de reprezentare, numărul de delegaţi la conferinţa judeţeană pentru fiecare organizaţie locală şi grup de iniţiativă;
k) numeşte şeful campaniei electorale la nivel de judeţ;
l) pune în aplicare strategia campaniilor electorale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale în campania electorală;
m) desemnează reprezentanţii Partidului în toate birourile electorale din judeţ;
n) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale filialei județene;
o) urmăreşte încasarea la secretariatul filialei judeţene a cotizaţiilor şi donaţiilor;
p) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl supune aprobării Comitetului de Conducere Judeţean;
q) întreţine relaţii cu organizaţiile altor partide sau formaţiuni politice ori civice, în concordanţă cu orientarea politică a Partidului, precum şi cu autorităţile locale sau judeţene, informând despre acestea conducerea centrală;
r) aprobă candidaturile pentru alegerile locale propuse de organizaţiile locale, putând să infirme un candidat sau să schimbe ordinea pe lista candidaţilor, în scopul unei cât mai bune reprezentări a Partidului în administraţia locală, cu consultarea biroului de conducere al organizaţiei locale;
s) propune lista candidaţilor pentru alegerile consiliului judeţean şi pentru alegerile parlamentare pe baza propunerilor transmise de organizaţiile locale şi le înaintează Comitetului de Conducere Judeţean spre aprobare;
t) face propuneri pentru numirea membrilor Partidului în funcţii la nivel judeţean;
u) stabileşte structura de personal angajat pentru necesităţile de funcţionare ale filialei judeţene şi efectuează angajări şi concedieri;
v) aplică sancţiunile rămase definitive ale forurilor de judecată statutare ale
Partidului privind membrii organizaţiei.
(2) Biroul de Conducere Judeţean se compune din 11-21 membri.
(3) Biroul de Conducere al sectoarelor municipiului Bucureşti se compune din 13-21 membri. Atribuţiile sunt cele ale Biroului Judeţean de Conducere, cu excepţia celor de la alin. (1) lit. h) care intră în atribuţiile Biroului Naţional de Conducere.
(4) La ședințele Biroului de Conducere Judeţean participă, cu drept de vot, președintele consiliului județean şi primarul municipiului reşedinţă de judeţ, dacă sunt membri ai Partidului.
Art. 47 Preşedintele filialei judeţene
(1) Președintele filialei județene are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea biroului şi filialei judeţene, filialelor organizaţiilor speciale şi coordonează activitatea organizaţiilor locale din judeţ;
b) convoacă în şedinţe Biroul de Conducere Judeţean;
c) prezidează şedinţele forurilor judeţene la care participă şi le informează cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
d) participă la toate şedinţele Comitetului Naţional de Conducere şi răspunde la toate convocările conducerii centrale;
e) informează atât conducerea centrală, cât şi forurile de conducere ale filialei, cu privire la activitatea acesteia;
f) conduce activitatea financiară a filialei judeţene;
g) semnează împreună cu secretarul filialei, documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile locale, la nivelul acelui județ.
Sectiunea III. FORURILE NAŢIONALE DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI
Art. 48 Congresul Partidului
(1) Congresul Partidului, forul suprem de conducere al Partidului, are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi adoptă raportul Consiliului Naţional de Conducere;
b) dezbate şi adoptă strategia şi tactica de viitor ale Partidului, precum şi orice alte măsuri privitoare la activitatea Partidului;
c) dezbate raportul financiar şi dă descărcare de gestiune pe perioada dintre congrese;
d) alege pentru un termen de 4 ani Președintele Partidului, Președintele Consiliului Național de Conducere, președintele Senatului Partidului, Biroul Naţional de Conducere și membrii aleşi din Consiliul Naţional de Conducere;
e) alege preşedintele de onoare al Partidului;
f) adoptă orice alte hotărâri privind activitatea Partidului;
g) aprobă comasarea cu alte partide;
h) hotărăşte și dizolvarea Partidului.
(2) Congresul se întrunește în ședințe ordinare o dată la patru ani și în ședințe extraordinare atunci când este nevoie, fiind convocat conform prevederilor prezentului Statut.
(3) Sunt delegaţi de drept la congresul Partidului membrii de drept ai Consiliului Naţional de Conducere.
(4) Sunt delegaţi aleşi reprezentanţii filialelor judeţene sau de sector, pe baza normei de reprezentare stabilită de Biroul Naţional de Conducere.
(5) Data, locul de desfăşurare, proiectul ordinii de zi şi norma de reprezentare se stabilesc şi se anunţă de către Biroul Național de Conducere cu cel puțin 60 de zile înainte, în cazul congreselor ordinare, şi cu cel puţin 30 zile înainte, în cazul celor extraordinare.
(6) Președintele Partidului prezintă Congresului raportul politic şi programul Partidului, iar trezorierul Partidului prezintă raportul financiar.
(7) Dezbate şi aprobă proiectul ordinii de zi şi al programului de desfăşurare a lucrărilor, precum şi orice alte documente şi măsuri care se propun a fi adoptate.
Art. 49 Consiliul Național de Conducere
(1) Consiliul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:
a) alege candidatul Partidului la funcţia de preşedinte al României;
b) stabileşte candidatul Partidului la funcţia de prim-ministru;
c) adoptă şi modifică programul politic, statutul, denumirea, sigla şi semnul electoral;
d) în situaţii deosebite, exercită atribuţiile Congresului, cu excepția alegerii Președintelui Partidului, Biroului Național de Conducere, a președintelui Senatului şi a Președintelui de Onoare;
e) alege trezorierul la propunerea Președintelui Partidului;
f) alege comisiile centrale de cenzori şi de contestaţii în prima şedinţă de după Congres;
g) atribuie calitatea de membru de onoare al partidului la propunerea comună a membrilor de onoare ai partidului și a Președintelui Partidului, cu acordul Biroului Naţional de Conducere;
h) decide participarea partidului în alianţe politice electorale, parlamentare sau guvernamentale;
i) coordonează întreaga activitate a partidului între congrese;
j) dezbate raportul Comisiei naţionale de cenzori, dă descărcare pentru execuţia bugetară şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul următor;
k) dezbate şi adoptă raportul anual al Biroului Naţional de Conducere;
l) propune Congresului reorganizarea partidului.
(2) Şedinţele ordinare ale Consiliului Naţional de Conducere sunt organizate semestrial, iar cele extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Ședințele ordinare sunt convocate cu cel puţin 14 zile înainte, iar cele extraordinare cu cel puţin 3 zile înainte. În acelaşi termen se anunţă şi proiectul ordinii de zi. Deciziile în CNC se iau cu majoritatea simplă a voturilor.
(3) Şedinţele sunt convocate de președintele CNC sau președintele Partidului și sunt conduse de către președintele Consiliului Național de Conducere.
(4) Componenţa Consiliului Naţional de Conducere este următoarea:
a) membrii Biroului Naţional de Conducere;
b) trezorierul;
c) președinții filialelor judeţene şi preşedinţii filialelor de sector ale municipiului București;
d) preşedinţii organizaţiilor speciale care îndeplinesc condiţiile de organizare;
e) membrii de onoare ai Partidului;
f) persoanele alese din partea Partidului în organismele politice internaţionale din care Partidul face parte;
g) membrii guvernului, parlamentarii, secretarii de stat, prefecţii sau, după caz, subprefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene, primarul municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi ai municipiilor reşedinţă de judeţ sau, după caz, viceprimarii;
h) membrii aleşi, conform prevederilor statutului şi procedurilor din regulamentul Partidului.
(5) Președintele CNC poate invita la şedinţele Consiliului Naţional de Conducere şi alte persoane, fără drept de vot.
(6) Ședințele CNC pot avea loc și în format on-line sau mixt (cu prezență fizică și on-line), dacă acest lucru este specificat în documentul de convocare a ședinței. Prezența fiecărui membru al CNC, la ședințe cu prezență fizică sau on-line, este consemnată, sub semnătură, de Secretarul General.
Art. 50 Biroul Național de Conducere
(1) Biroul Naţional de Conducere are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea partidului între şedinţele Consiliului Naţional de Conducere;
b) emite luări de poziţie legate de evenimentele politice, sociale şi economice
curente;
c) acţionează cu promptitudine în toate problemele politice curente;
d) stabileşte atribuţiile fiecărui membru al Biroului Naţional de Conducere;
e) numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;
f) numeşte comisii interimare de conducere, în conformitate cu prevederile statutului;
g) aprobă regulamentele structurilor constituite în cadrul partidului;
h) adoptă și modifică regulamentele Partidului;
i) alege și modifică Juriul Național de Onoare, Disciplină şi Arbitraj;
j) validează sau invalidează alegerile forurilor de conducere ale filialelor judeţene, de sector al municipiului Bucureşti, speciale, AUR Republica Moldova şi Diaspora, ori infirmă alegerea unor membri ai acestora;
k) aprobă organigrama aparatului central al partidului, la propunerea secretarului general al partidului;
l) convoacă şi stabileşte data, locul, proiectul ordinii de zi a congresului şi norma de reprezentare a delegaţilor la congres;
m) aprobă și prezintă organelor electorale candidaturile pentru alegerile parlamentare, europarlamentare și prezidențiale;
n) avizează în scris listele de consilieri județeni, de sector în mun. București și municipii, candidații pentru președinția consiliilor județene, precum și candidații la funcția de primar de sector în mun. București și cei din municipii;
o) aprobă și prezintă organelor electorale lista de consilieri municipali generali în municipiul București și primar general al mun. București;
p) realizează orice alte acțiuni și activități ce țin de municipiul București, altele decât cele acoperite prin competențe de filialele de sector;
q) dizolvă filialele județene în urma rezultatului nesatisfăcător al evaluării ordinare a organizației;
r) revocă din funcție președintele filialei județene în urma rezultatului nesatisfăcător al evaluării ordinare;
s) aprobă candidaturile pentru funcţii în administraţia centrală;
t) desemnează reprezentantul partidului în biroul electoral central;
u) conduce şi coordonează campaniile electorale ale partidului pentru alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale şi numeşte şefii fiecăreia dintre aceste campanii electorale;
v) coordonează activitatea tuturor organizaţiilor partidului, a grupurilor parlamentare şi a demnitarilor de rang înalt ai partidului;
w) desemnează liderii grupurilor parlamentare;
x) aprobă schimbarea sediului partidului;
y) administrează patrimoniul şi resursele financiare şi materiale ale structurilor centrale;
z) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli al partidului, la propunerea trezorierului;
aa) asigură informarea continuă a filialelor judeţene cu privire la activitatea curentă a partidului;
bb) iniţiază şi dezvoltă relaţiile interne şi internaţionale ale partidului cu alte partide politice, organizaţii neguvernamentale, sindicate, asociaţii patronale etc.;
cc) hotărăşte, în cazuri de abateri deosebit de grave de la orientarea politică şi programatică a Partidului, dizolvarea forurilor de conducere la nivel inferior, numind comisii interimare cu mandat de 90 de zile pentru organizarea alegerilor;
dd) nominalizează reprezentanţii Partidului în instituţii centrale, foruri şi organizaţii interne şi internaţionale;
ee) decide în toate problemele a căror rezolvare este urgentă sau nu este reglementată prin statut sau regulamentele Partidului;
ff) aprobă încheierea de protocoale cu alte formațiuni politice.
(2) Biroul Naţional de Conducere se compune din Președintele Partidului, Președintele Consiliului Național de Conducere, președintele Senatului, Secretarul General, prim-vicepreședintele, vicepreședinții și după caz alți membri. Deciziile în BNC se iau cu majoritatea voturilor membrilor aleși.
a) Secretarul General este cel mai apropiat colaborator al președintelui Partidului în îndeplinirea tuturor atribuțiilor acestuia și ţine permanent legătura cu Președintele Partidului și cu Președintele CNC;
b) Vicepreședinții îndeplinesc orice sarcini primite de la Președintele Partidului şi aprobate în Biroul Naţional de Conducere, pentru îndeplinirea tuturor atribuţiilor Biroului Naţional de Conducere.
(3) Sunt membri supleanţi ai Biroului Naţional de Conducere şi participă la toate şedinţele acestuia fără drept de vot, membrii partidului aleşi în forurile de conducere ale unor organizații internaționale din care partidul face parte. Congresul poate alege și alți membri supleanți în BNC.
(4) La şedinţa Biroului Naţional de Conducere participă ca invitat trezorierul.
(5) Ședințele BNC pot avea loc și în format on-line sau mixt (cu prezență fizică și on-line), dacă acest lucru este specificat în documentul de convocare a ședinței. Prezența fiecărui membru BNC, la ședințe cu prezență fizică sau on-line, este consemnată, sub semnătură, de Secretarul General.
Art. 51 Președintele Partidului
(1) Președintele Partidului este garantul respectării valorilor, principiilor, doctrinei și programului Partidului.
(2) Președintele Partidului este ales de Congres împreună cu echipa sa de conducere. În acest sens, Președintele este votat împreună și în același timp cu persoanele din lista propusă pentru BNC – Președintele CNC, Secretarul General, Președintele Senatului, prim-vicepreședintele și vicepreședinții.
(3) Președintele Partidului are următoarele atribuții:
a) reprezintă partidul în relațiile oficiale cu autorităţi şi instituţii din ţară sau străinătate şi cu terții;
b) convoacă în şedinţe forurile naţionale de conducere;
c) prezidează şedinţele Biroului Naţional de Conducere, informând pe membrii acestora cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
d) face declaraţii în numele partidului;
e) semnează împreună cu Președintele CNC actele de conducere și comunicatele oficiale ale partidului, precum și orice alte acte ce angajează politic partidul;
f) semnează împreună cu Președintele CNC documentele stabilite de legea electorală pentru alegerile parlamentare, europarlamentare, prezidențiale, precum și pentru alegerile locale, ce ține de candidații la funcția de primar general al mun. București și consiliul general al mun. București.
(4) În lipsa președintelui partidului, atribuțiile sale sunt exercitate de prim-vicepreședinte;
(5) În cazul vacantării funcției de președinte al partidului sau în situația în care președintele nu își poate îndeplini temporar îndatoririle, conducerea partidului va fi preluată de un organ colectiv format din Secretarul General, prim-vicepreședinte și Președintele Consiliului Național de Conducere, pentru o perioadă de maximum 12 luni, până la organizarea Congresului. Deciziile în cadrul organului colectiv de conducere se iau cu majoritatea simplă a voturilor.
Art. 52 Președintele Consiliului Național de Conducere
(1) Președintele CNC coordonează Academia Politică și Comisiile Naționale de Specialitate ale partidului, el fiind responsabil de formarea persoanelor care vor ocupa funcții în AUR și funcții de demnitate publică, precum și pentru articularea de politici publice sectoriale;
(2) Președintele CNC coordonează echipa de întocmire a programului de guvernare;
(3) Președintele CNC coordonează activitatea institutelor, fundațiilor, forumurilor, ligilor, asociațiilor, precum și a oricăror altor organisme sau structuri similare, constituite de partid la nivel național;
(4) Președintele CNC întreține relația partidului cu societatea civilă, ONG-uri, patronate și sindicate;
(5) Președintele CNC conduce împreună cu Președintele Partidului echipa de negociere a alianțelor preelectorale sau postelectorale cu alte formațiuni politice, a eventualelor fuziuni cu alte partide și semnează împreună cu Președintele partidului orice document politic în acest sens;
(6) Președintele CNC coordonează împreună cu Președintele Partidului echipa de desemnare și validare a candidaților la Parlamentul European și la Parlamentul României, precum și a propunerilor de candidați pentru președinția Consiliilor Județene, pentru funcția de primar al municipiilor reședință de județ, de primar general al Capitalei și de primar de sector în București, precum și la desemnarea prim-ministrului propus de partid.
(7) Președintele CNC poate face declarații publice în numele partidului.
Art. 53 Prim-vicepreședintele
(1) Prim-vicepreședintele are următoarele atribuții:
a) încheie contracte la care partidul este parte și semnează actele cu caracter organizatoric, financiar şi de gestiune;
b) este ordonatorul de credite al partidului;
c) este reprezentantul legal al partidului în relațiile cu băncile și responsabil asupra operațiunilor bancare desfășurate. Poate personal sau prin împuterniciți să deschidă și să închidă conturi bancare, să solicite informații despre conturi, să efectueze plăți;
d) asigură reprezentarea partidului în relația cu prestatorii de servicii și încheie contracte la care partidul este parte și semnează actele oficiale, solicitate legal și care au caracter organizatoric, administrativ, juridic, financiar și de gestiune, sau alte forme solicitate legal;
e) este reprezentantul legal al partidului în relația cu instituțiile statului, inclusiv AEP, ANAF și Curtea de Conturi și semnează documentele aferente;
f) acolo unde legea permite poate semna împuterniciri de reprezentare;
g) semnează orice tip de declarație notarială în numele partidului;
h) semnează orice tip de împrumut necesar partidului;
Art. 54 Senatul AUR
(1) În baza propunerilor Președintelui partidului, Președintelui CNC și ale Președintelui Senatului, aprobate în Biroul Naţional de Conducere, se va constitui Senatul Partidului, format din personalităţi publice sau din interiorul Partidului, având rolul de a sfătui şi de a sprijini Partidul în toate activităţile politice.
(2) Membrii Senatului AUR lucrează sub coordonarea președintelui Senatului și pot fi invitaţi, pentru susţinerea unor puncte de vedere, propuneri sau proiecte, la ședințele oricăror foruri de conducere din partid. Președintele Senatului este membru de drept al Biroului Național de Conducere.
(3) Președintele Senatului are următoarele atribuții:
a) stabileşte sau redefineşte principiile doctrinare fundamentale ale partidului, împreună cu membrii Senatului și în deplină consonanță cu Președintele Partidului.
b) asigură congruența dintre valorile și principiile Partidului, pe de o parte, și programele Partidului, pe de altă parte;
c) orientează şi urmăreşte, împreună cu Președintele Partidului, aplicarea liniilor directoare privind tactica şi strategia partidului pe termen mediu şi lung;
d) sprijină activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi apolitice care funcţionează bazându-se pe valorile și principiile partidului.
Sectiunea IV. ALEGEREA FORURILOR DE CONDUCERE ALE PARTIDULUI
Art. 55 Proceduri de vot
(1) Alegerea forurilor de conducere, a delegaţilor la conferinţe sau congres, a candidaţilor pentru funcții publice se face utilizând una din următoarele proceduri de vot secret, conform prevederilor statutare sau regulamentare:
a) votul pe listă se desfăşoară într-un singur tur de scrutin, fiind declaraţi aleşi, indiferent de numărul de voturi, candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi, în limita locurilor stabilite. Votul este considerat valabil dacă sunt votaţi cel puţin jumătate din numărul locurilor stabilite şi cel mult acest număr.
b) votul uninominal este un vot majoritar, fiind declarat ales candidatul care a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate ale membrilor sau delegaţilor prezenţi. Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se procedează la un al doilea tur de scrutin, la care iau parte cei doi candidaţi plasaţi mai bine la primul tur.
c) votul preferențial ierarhic se desfășoară prin indicarea pe buletinul de vot a poziţiei fiecărui candidat pe listă, iar prin centralizarea voturilor se stabileşte lista candidaţilor în ordine crescătoare.
(2) Indiferent de procedura de vot, fiecare membru sau, după caz, delegat are dreptul la un singur vot.
Art. 56 Alegerea delegaților la conferinţe sau congres
(1) Alegerea delegaților la conferințe sau congres se face în funcție de numărul de membri, ponderat cu rezultatele alegerilor parlamentare și locale.
(2) Pentru Congres norma de reprezentare este stabilită de BNC, la nivel județean de BCJ și la nivel local de BCL.
(3) Biroul de conducere comunică fiecărei organizaţii, cu cel puţin 15 de zile înainte de conferinţă sau congres, numărul delegaţilor aleşi care îi reprezintă;
Art. 57 Votarea candidaţilor şi stabilirea rezultatelor votării
(1) Alegerea Președintelui Partidului, președinților și a birourilor de conducere se va face prin vot secret pe baza procedurilor prevăzute în prezentul Statut.
(2) Propunerile de candidatură care respectă condițiile statutare vor fi înscrise pe buletinele de vot și vor conține următoarele date despre candidați: număr curent, prenumele şi numele, funcția pentru care candidează. La Congres și conferințe se menţionează şi organizaţia din care face parte.
(3) Câștigători sunt declarați candidații sau echipa care întrunește majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate.
(4) Dacă niciun candidat sau echipa nu a întrunit această majoritate, se procedează la al doilea tur de scrutin, la care vor participa candidații/echipele care au obținut primele doua locuri în ordinea descrescătoare a voturilor primite, fiind declarați câștigători candidații care au obținut cele mai multe voturi valabil exprimate.
Art. 58 Alegerea președintelui, biroului și a membrilor aleşi ai comitetului de conducere
(1) Președintele partidului și lista sa de candidați și președinții de toate nivelurile sunt aleși prin votul majorității delegaților la Congres și respectiv Conferință sau Adunarea Generală;
(2) Sunt declarați aleși în comitetele de conducere si birourile de conducere la toate nivelurile organizatorice candidații care au obținut majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate în primul tur de scrutin sau cele mai multe voturi la al doilea tur de scrutin pentru primii doi clasați la primul tur de scrutin.
Capitolul V. ALTE FORURI ALE PARTIDULUI
Sectiunea I. FORURILE EXECUTIVE
Art. 59 Birourile de conducere
Procedura de alegere a Birourilor de conducere și competențele acestora sunt detaliate în Art. 38, 42, 46, 50, 58, 59 din prezentul statut.
Art. 60 Secretariatul general
(1) Secretariatul general al partidului are următoarele atribuţii:
a) coordonează organizarea tuturor structurilor din partid;
b) asigură circulaţia rapidă a informaţiei între conducerea naţională şi organizaţiile teritoriale;
c) ţine evidenţa tuturor organizaţiilor şi a membrilor partidului;
d) răspunde de sistemul informaţional la nivel naţional şi de activitatea aparatului central de lucru;
e) organizează şedinţele Congresului, Comitetului Naţional de Conducere şi ale Biroului Naţional de Conducere;
f) verifică informaţiile din memoriile adresate conducerii centrale, informează conducerea centrală şi propune soluţii de rezolvare;
g) evaluează activitatea membrilor birourilor de conducere la nivel judeţean, în baza grilei naţionale de evaluare;
h) îndeplinește orice atribuții prevăzute în statut sau încredinţate de forurile de conducere ale partidului.
(2) Secretariatul general este condus de Secretarul General, care este ajutat în activitatea sa de doi secretari generali adjuncți şi de secretari.
Art. 61 Secretariatul organizațiilor Partidului
La nivelul filialelor județene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi speciale secretarii executivi şi ceilalţi salariaţi sunt numiţi de către președinții organizaţiilor respective, la propunerea secretarilor organizaţiilor, iar numărul şi atribuţiile acestora sunt aprobate de birourile de conducere ale organizaţiilor.
Sectiunea II. FORURILE JURISDICŢIONALE ŞI DE CONTROL
Art. 62 Juriul Național de Onoare, Disciplină şi Arbitraj
(1) Juriul Național de Onoare, Disciplină şi Arbitraj este forul jurisdicţional şi de arbitraj care judecă şi soluționează diferendele dintre membrii Partidului care afectează onoarea şi prestigiul Partidului sau ale membrilor săi, disciplina şi ordinea în Partid.
(2) Juriul este compus din 15-21 membri aleşi de Biroul Național de Conducere. Membrii Biroului Național de Conducere și membrii Secretariatului general al partidului nu pot face parte din Juriu.
(3) Juriul judecă în complet de trei sau cinci membri, în conformitate cu Regulamentul de funcționare al Juriului, aprobat de Biroul Național de Conducere.
(4) Membrii Juriului de onoare, disciplină și arbitraj sunt aleși pe o perioadă de 4 ani.
Art. 63 Comisia centrală de contestaţii
(1) Comisia centrală de contestaţii soluţionează contestaţiile împotriva neregulilor în desfăşurarea alegerilor forurilor de conducere ale filialelor judeţene, de sector a municipiului Bucureşti şi speciale la nivel naţional şi apelurile împotriva modului de rezolvare a contestaţiilor de către birourile de conducere judeţene sau de sector, formulate împotriva neregulilor în desfăşurarea alegerilor la nivelul organizaţiilor sau filialelor din subordine.
(2) Comisia centrală de contestaţii este compusă din şapte membri aleşi de către Comitetul Naţional de Conducere dintre membrii săi. Comisia este condusă de către un preşedinte, membru al Biroului Naţional de Conducere, şi un vicepreşedinte.
(3) Lucrările comisiei se desfăşoară într-un complet format din trei membri, prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele comisiei, a cărei compunere este stabilită de preşedintele comisiei. Lucrările se finalizează prin hotărâri care se comunică contestatarilor sau, după caz, apelanţilor, precum şi organizaţiilor în cauză.
Art. 64 Comisia centrală de cenzori
(1) Comisia centrală de cenzori are următoarele atribuţii:
a) verifică toate gestiunile partidului;
b) certifică darea de seamă contabilă anuală;
c) exercită alte atribuţii prevăzute de lege pentru comisiile de cenzori.
(2) Comisia centrală de cenzori se compune dintr-un număr impar de membri, dintre care un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi de către Comitetul Naţional de Conducere. Membrii comisiei nu pot face parte din Biroul Naţional de Conducere.
Art. 65 Comisiile de cenzori ale organizaţiilor teritoriale
(1) Comisia de cenzori judeţeană, a sectoarelor municipiului Bucureşti sau locală verifică modul de administrare şi de gestiune a organizaţiei.
(2) Comisia se compune din trei membri, dintre care un preşedinte, aleşi de către Comitetul de Conducere Judeţean, Comitetul sectoarelor municipiului Bucureşti sau Comitetul Local, în prima şedinţă de după alegeri. Membrii comisiei
nu pot face parte din biroul de conducere al organizaţiei.
Sectiunea III. FORURILE DE POLITICI, PROGRAME ŞI DOCTRINĂ
Art. 66 Comisiile Naționale de Specialitate
(1) Comisiile Naționale de Specialitate sunt organizate pe domenii de activitate, după modelul structurii guvernamentale, şi funcţionează pe lângă Biroul Naţional de Conducere, pe baza unui regulament aprobat de acesta.
(2) Comisiile Naționale de Specialitate sunt coordonate de președintele Consiliului Național de Conducere, ajutat de alţi membri ai Biroului Naţional de Conducere şi de alţi specialişti, membri ai Partidului, care au atribuţii de coordonare pe domenii de activitate. În subordinea acestora, Biroul Naţional de Conducere poate desemna directori, președinți şi şefi de comisii.
Capitolul VI. PATRIMONIUL PARTIDULUI
Art. 67 Gestionarea patrimoniului
(1) Gestionarea patrimoniului Partidului se face în conformitate cu legislaţia în vigoare, prezentul statut şi regulamentul financiar-contabil al Partidului, de către Biroul Naţional de Conducere, de către birourile de conducere ale filialelor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi de către organizaţiile locale care au gestiune proprie.
(2) Partidul poate deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare activităților sale specifice. Anual, fiecare filială întocmește inventarul bunurilor partidului și îl comunică Secretarului General al AUR până la 1 martie, conform procedurilor întocmite de Secretariatul General.
(3) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale Partidului şi ale organizaţiilor sale se efectuează în numerar şi prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.
(4) Încadrarea salariaţilor şi remunerarea acestora se face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Membrii Partidului care ocupă funcţii politice de conducere în Partid nu pot fi remuneraţi pentru activitatea lor de conducere.
(5) Ziarele, revistele, publicaţiile, editurile şi posturile de radio-televiziune ale Partidului se bucură de autonomie gestionară şi administrativă, dar nu au personalitate juridică distinctă de cea a Partidului. Activitatea financiar-contabilă, la toate nivelurile, este supusă controlului comisiilor de cenzori prevăzute de statut.
(6) Trezorierul Partidului coordonează activitatea departamentului financiar – contabil şi a trezorierilor organizaţiilor şi propune conducerii Partidului soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare.
(7) Sursele de finanţare ale Partidului pot fi:
a) cotizaţii ale membrilor;
b) donaţii şi legate;
c) venituri provenite din activităţi proprii;
d) subvenţii de la bugetul de stat;
e) contribuţii ale membrilor partidului, conform legii;
f) alte surse, conform legii.
Art. 68 Cotizații
(1) Membrii Partidului au obligaţia de a plăti lunar, cotizaţiile stabilite de BNC, aferente trimestrului.
(2) Filialele judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, locale, filiala Republica Moldova şi Organizația Diaspora, au gestiune proprie și vor vărsa o cotă din cotizaţiile încasate trezoreriei partidului, cota fiind stabilită de Biroul Național de Conducere.
Art. 69 Donații
Partidul, precum şi filialele judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi locale care au gestiune proprie pot primi donaţii sub formă de numerar, ori de bunuri mobile sau imobile, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
Art. 70 Venituri din activități proprii
Veniturile provenite din activităţi proprii în conformitate cu legislaţia în vigoare vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Naţional de Conducere sau, după caz, ale birourilor de conducere ale filialelor judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi locale care au gestiune proprie, pentru veniturile proprii.
Art. 71 Subvenții
Subvenţiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor Biroului Naţional de Conducere, în condiţiile legii.
Capitolul VII. DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Art. 72 Desemnarea candidaților pentru funcții publice
(1) În cazul candidaturilor pentru funcţii publice care se ocupă prin vot pe listă, locurile considerate eligibile de către forul care alege se stabilesc prin vot uninominal. Pentru celelalte locuri din listă se aplică procedura votului preferenţial ierarhic.
(2) Dacă funcţia pentru care se candidează se ocupă prin vot uninominal sau prin numire, la desemnarea candidatului se aplică procedura votului uninominal.
(3) Personalitățile propuse de Biroul Naţional de Conducere pot candida în orice circumscripție electorală.
(4) Candidații desemnați de organizaţiile Partidului pentru funcţii eligibile şi numite pot fi înlocuiţi de către forul superior în baza unei decizii fundamentate pe imperative statutare și programatice.
(5) În cazul participării la alegeri în alianţe politice sau electorale, desemnarea candidaţilor se va face conform protocolului încheiat cu celelalte formaţiuni, în spiritul statutului.
Art. 73 Încetarea activității Partidului
Partidul îşi încetează activitatea, în conformitate cu Legea partidelor politice, prin:
a) autodizolvare, hotărâtă de congres;
b) dizolvare, pronunţată pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c) reorganizare.
Art. 74 Intrarea în vigoare a Statutului
(1) Prezentul Statut intră în vigoare în momentul adoptării sale. Prevederile oricăror reglementări interne ale partidului sunt nule de drept dacă încalcă prevederile legii sau ale prezentului Statut.
(2) Modificări ale prevederilor prezentului Statut vor fi stabilite de Președintele Partidului și vor fi aprobate de Consiliul Național de Conducere.
(3) Modificările la Statut intră în vigoare din momentul adoptării acestora de către Consiliul Național de Conducere.
