Către: Ministerul Apărării Naționale, domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, ministru
De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova
Subiectul întrebării: Comunicările contradictorii ale Ministerului Apărării Naționale privind incursiunea dronei din 8 septembrie 2026 și regulile de angajament aplicate aeronavelor fără pilot care pătrund în spațiul aerian național
Domnule ministru,
În ziua de 8 septembrie 2026, o aeronavă fără pilot, despre care presa de specialitate apreciază că ar aparține familiei Geran/Shahed, a pătruns în spațiul aerian al României dinspre Republica Moldova, a evoluat deasupra teritoriului național și a revenit ulterior în spațiul aerian al Republicii Moldova, unde s-a prăbușit, în zona localității Mihăileni Vechi, la aproximativ 25 de kilometri de frontiera cu România.
Ministerul pe care îl conduceți a transmis, în legătură cu acest incident, două versiuni diferite. Într-un prim comunicat, s-a arătat că, la ora 16:47, sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la 18 kilometri nord de localitatea Roman, deși, potrivit aceluiași comunicat, cele două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu decolaseră deja la ora 16:39. Ulterior, ministerul a revenit cu o cronologie nouă, potrivit căreia ținta a fost detectată la ora 16:33, la vest de Chișinău, a pătruns în spațiul aerian național la ora 16:37, la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Iași, iar contactul radar a fost pierdut la ora 17:02, în zona de limită dintre județele Iași și Botoșani, fiind reidentificată la ora 17:08 în spațiul aerian al Republicii Moldova.
Specialiștii în aviație militară au atras atenția asupra faptului că nici a doua cronologie nu oferă o explicație credibilă, întrucât un interval de șase minute între detecția inițială, lângă Chișinău, și decolarea aeronavelor de la Mihail Kogălniceanu este sub timpul minim necesar unei decolări în alarmă, apreciat la aproximativ zece minute. Totodată, din datele comunicate reiese că drona a evoluat deasupra teritoriului României cel puțin 25 de minute, pe o traiectorie care nu a fost rectilinie, pătrunzând zeci de kilometri în interior înainte de a vira și de a reveni în Republica Moldova.
Problema de fond este că, după mai bine de trei ani de incidente repetate cu drone căzute ori prăbușite pe teritoriul național, cetățenii României nu știu, nici după acest caz, dacă aeronavele ridicate de la sol au avut contact cu ținta, dacă a existat autorizarea de doborâre și care au fost motivele pentru care drona nu a fost angajată. Iar o informare publică corectă, într-un asemenea moment, nu este un detaliu de comunicare, ci o condiție a încrederii populației în capacitatea statului de a o apăra, cu atât mai mult cu cât aceleași mesaje RO-Alert le cer oamenilor să se adăpostească.
Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:
- Care este cronologia oficială și definitivă a incidentului din 8 septembrie 2026, de la prima detecție a țintei până la prăbușirea acesteia, și cum se explică diferența dintre ora de detecție comunicată inițial, 16:47, și cea comunicată ulterior, 16:33?
- Pe ce bază a fost dispusă alarmarea aeronavelor F-18 înainte ca ținta să pătrundă în spațiul aerian național, în ce moment a fost luată această decizie și de către cine, având în vedere că, potrivit cronologiei oficiale, decolarea a avut loc la numai șase minute după detecția inițială, lângă Chișinău?
- Au avut aeronavele F-18 contact radar ori vizual cu ținta aeriană pe durata evoluției acesteia deasupra teritoriului național?
- A fost solicitată ori acordată, pe durata incidentului, autorizarea de angajare a țintei și, în cazul în care aceasta nu a fost acordată, care au fost motivele deciziei de a nu doborî o aeronavă fără pilot care a evoluat cel puțin 25 de minute deasupra teritoriului României?
- Care este lanțul decizional aplicabil în prezent pentru autorizarea doborârii unei aeronave fără pilot pătrunse neautorizat în spațiul aerian național, ce autoritate națională ori aliată ia această decizie atunci când misiunea este executată de aeronave ale unui stat aliat și în cât timp poate fi obținută autorizarea?
- Care au fost cauzele pierderii contactului radar cu ținta în intervalul 17:02–17:08, în zona de limită dintre județele Iași și Botoșani, și ce măsuri sunt avute în vedere pentru acoperirea radar la joasă altitudine în nord-estul țării?
- Câte incursiuni ale unor aeronave fără pilot în spațiul aerian al României au fost înregistrate din anul 2022 până în prezent, în câte cazuri au fost ridicate aeronave de la sol, în câte a fost autorizată angajarea țintei și în câte ținta a fost doborâtă?
- De ce nu au fost ridicate de la sol, în acest incident, aeronave ale Forțelor Aeriene Române și care este disponibilitatea aviației de vânătoare românești pentru misiuni de Poliție Aeriană în zona de nord-est a țării?
- Au fost aplicate prevederile cadrului legal adoptat în anul 2025 privind combaterea aeronavelor fără pilot care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, sunt emise toate normele necesare aplicării lui și ce mijloace de combatere, altele decât aviația de vânătoare, sunt dislocate la această dată în județele de frontieră din nord-est?
- Ce proceduri aplică Ministerul Apărării Naționale pentru informarea publică în cazul incidentelor de securitate aeriană, cine validează comunicatele transmise și ce măsuri ați dispus după ce, în acest caz, au fost transmise informații contradictorii?
- A fost informată Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților cu privire la acest incident, în ce termen și în ce formă, și intenționați prezentarea unei informări detaliate, inclusiv în regim clasificat, dacă natura informațiilor o impune?
- Ce măsuri au fost convenite cu aliații din Alianța Nord-Atlantică după acest incident, pentru ca procedurile de reacție să nu mai fie depășite de situația din teren, și în ce orizont de timp vor fi acestea aplicate?
Comments are closed