
Către: Ministerul Afacerilor Interne, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministru
Ministerul Finanțelor, domnului Alexandru NAZARE, ministru interimar
Ministerul Justiției, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, ministru interimar
De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova
Subiectul întrebării: Capacitatea statului de a depista traficul de droguri în Portul Constanța și situația județului Prahova
Domnilor miniștri,
O analiză a datelor oficiale furnizate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de Inspectoratul General al Poliției Române arată că, din anul 2000 până în prezent, cantitatea totală de droguri capturată în Portul Constanța este de 20,46 tone, la care se adaugă 16 tone de pulpă de fructe din Ecuador care conțineau cocaină, fără ca autoritățile să precizeze cantitatea de substanță interzisă găsită. În ultimii cinci ani, singura captură raportată este de 202 kilograme de heroină, provenită din Iran. Iar în 16 din cei 26 de ani analizați nu a fost depistat niciun gram de droguri în port.
Aceste cifre trebuie citite în comparație cu alte porturi europene, pentru că numai așa se poate vedea adevărata dimensiune a problemei, domnilor miniștri – în Portul Anvers au fost capturate, între ianuarie 2019 și iunie 2024, aproximativ 443 de tone doar de cocaină, în 572 de capturi, iar în Rotterdam 180 de tone în 554 de capturi. La Rotterdam s-au confiscat 70 de tone de cocaină numai în anul 2021, iar într-o singură zi a lunii august 2023 vameșii au descoperit 8 tone. Așadar, un singur port european găsește într-o zi jumătate din ce a găsit România într-un sfert de secol…
În propriul raport de activitate pentru anul 2023, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism scria că Portul Constanța va rămâne o variantă alternativă de introducere a cocainei și a altor tipuri de droguri în țările Uniunii Europene. Un birou Antidrog în cadrul serviciului teritorial de la Constanța a fost însă înființat abia în anul 2024. Iar în raportul pentru anul 2025, Portul Constanța nu mai este menționat deloc.
Un fost procuror general a arătat public, în 2024, care sunt vulnerabilitățile, adică un sistem subdezvoltat de scanare a containerelor care ajung în port și absența prezenței poliției. Într-un raport realizat în parteneriat cu instituții europene se arăta, de altfel, că în Portul Constanța operează doar două scanere de verificare a mărfurilor, iar România duce lipsă de vameși. La toate acestea se adaugă și un episod semnalat public: containere ale flotei Iranului, aflate sub sancțiuni ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite, ajungeau în Portul Constanța și intrau de fiecare dată în același terminal, cu mărfuri intermediate de aceeași companie, în timp ce Autoritatea Vamală Română declara că nu deține informații despre mărfurile venite din Iran.
Iar între timp, domnilor miniștri, resursele sunt îndreptate în altă parte. Din raportul pentru anul 2024 reiese că la combaterea drogurilor de la festivalurile de muzică au fost implicate aproape toate resursele umane și logistice avute la dispoziție. Desigur, nu contest utilitatea acelor acțiuni, însă un stat care își concentrează forțele pe consumatorul de la festival și pe micul distribuitor de stradă, iar nu pe containerul din port, tratează simptomul și lasă cauza neatinsă.
Pentru județul Prahova, această situație are urmări directe, județul aflându-se pe traseul principal dinspre litoral spre Capitală și spre Transilvania, are un mare centru urban, la Ploiești, și cuprinde zona turistică a Valei Prahovei, cu o circulație intensă de persoane. Drogurile care intră prin port ajung, la câteva zile, în școlile și în cluburile din județ — iar familiile prahovene au dreptul să știe ce face statul, atât la sursă, cât și acasă.
Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele: