Către:  Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, ministru

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene 

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Bilanțul proiectelor din educație finanțate prin PNRR după încheierea programului și situația investițiilor rămase nefinalizate

 Stimați domni miniștri,

Planul Național de Redresare și Reziliență s-a încheiat la sfârșitul lunii august 2026. Ministerul Educației și Cercetării a gestionat aproximativ 7.000 de proiecte finanțate prin acest program, adică aproape o treime din numărul total al proiectelor PNRR ale României. Cu două săptămâni înainte de termenul final, ministrul Educației și Cercetării anunța public că în Cererea de Plată nr. 5, depusă la 14 august, fuseseră raportate ca finalizate circa 3.900 de proiecte din educație, descriind intervalul rămas drept unul decisiv. Rezulta, la acel moment, că peste 3.000 de proiecte rămâneau neîncheiate, fără ca stadiul lor să fie prezentat public.

Programul s-a închis, iar acum se poate face bilanțul. Cifrele comunicate până atunci arătau limpede că finalizarea s-a produs într-o cursă contra cronometru: în perioada 2021–2025, ministerul plătise beneficiarilor aproximativ 7 miliarde de lei, în timp ce numai în primele șapte luni ale anului 2026 plățile au fost de circa 4 miliarde de lei, adică mai mult de jumătate din tot ce se plătise în cei cinci ani anteriori. Ministrul însuși a vorbit despre întârzieri mari acumulate și despre riscuri de neîndeplinire a țintelor asumate.

Recuperarea din ultimele luni merită recunoscută ca efort administrativ, însă ea nu răspunde întrebării de fond: de ce s-a ajuns ca aproape o treime dintre proiectele PNRR ale țării, cele din educație, să fie duse la capăt în ultimele săptămâni ale programului. Graba de acest fel are un preț asupra calității lucrărilor și a corectitudinii raportărilor, iar consecințele ei se vor vedea în anii următori, la verificările Comisiei Europene. Cetățenii și beneficiarii — școli, universități, autorități locale — au dreptul să știe acum, la final, stimați domni miniștri, ce s-a realizat, ce s-a pierdut și cine plătește pentru lucrările rămase neterminate pentru că pentru un sistem de educație aflat pe ultimul loc în Uniunea Europeană la finanțarea publică, fiecare sumă neatrasă este cu atât mai greu de înlocuit.

Având în vedere cele expuse, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este bilanțul final al celor aproximativ 7.000 de proiecte din educație finanțate prin PNRR: câte au fost finalizate și recepționate, câte au rămas nefinalizate la închiderea programului și câte au fost reziliate, defalcat pe tipuri de investiții și pe județe?
2. Care este valoarea totală a proiectelor rămase nefinalizate și ce s-a decis în privința lor — preluare la finanțare din bugetul de stat, transfer către alte programe europene ori suportarea costurilor de către beneficiari?
3. Câte dintre țintele și jaloanele asumate de România în domeniul educației au fost îndeplinite integral, câte parțial și câte nu au fost îndeplinite, cu precizarea sumelor aferente fiecărei situații?
4. Ce sume din alocarea destinată educației prin PNRR au fost pierdute ori sunt supuse unor corecții financiare, care este poziția Comisiei Europene comunicată până în prezent și în ce stadiu se află evaluarea Cererii de Plată nr. 5?
5. Care sunt cauzele întârzierilor acumulate în perioada 2021–2025, recunoscute public de ministrul Educației, și ce evaluare a fost făcută asupra modului în care au fost gestionate aceste proiecte în anii respectivi?
6. Ce verificări au fost sau vor fi efectuate asupra proiectelor finalizate și raportate în ultimele săptămâni ale programului, pentru a se stabili dacă lucrările corespund documentelor de recepție, și au fost identificate până acum nereguli?
7. Câte dintre proiectele finalizate privesc infrastructura școlară, dotările și digitalizarea, câți elevi beneficiază de acestea și cum sunt distribuite pe județe, astfel încât să se poată constata dacă investițiile au ajuns și în zonele cu cele mai mari nevoi?
8. Ce plan are Guvernul pentru continuarea investițiilor începute și neterminate, din ce surse vor fi finanțate acestea și în ce termen, pentru ca lucrările din școli să nu rămână în stadiu de șantier în anul școlar 2026–2027?
9. Ce a învățat administrația din această experiență și ce mecanism de monitorizare va fi aplicat viitoarelor programe europene destinate educației, astfel încât finalizarea proiectelor să nu mai depindă de ultimele săptămâni dinaintea termenului?