Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului ministru Mihai Dimian
De la: Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași
Subiectul întrebării: Clarificări despre impactul proiectului noii legi a salarizării asupra veniturilor cadrelor didactice, simulările de impact efectuate și poziția ministerului față de reducerea remunerației reale în sistemul de învățământ
Stimate domnule ministru,
Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, elaborat de Ministerul Muncii și aflat în prezent în dezbatere, ridică întrebări fundamentale cu privire la viitorul sistemului de educație din România pentru că, noua lege, nu va fi o simplă chestiune tehnic-administrativă — ci un subiect de prioritate națională – modul în care un stat alege să-i remunereze cei care formează generațiile viitoare spune tot ce trebuie spus despre valorile acelui stat.
Contextul este, însă, îngrijorător: federațiile sindicale reprezentative din educație — FSLI și Federația „Spiru Haret” — au semnalat public că proiectul de lege în forma sa actuală ar reduce veniturile reale ale cadrelor didactice cu până la 20%, în medie, față de nivelul actual. Mecanismul este unul subtil, dar cu efecte devastatoare: deși salariile de bază cresc marginal prin aplicarea noilor coeficienți, eliminarea sporurilor — indemnizația de hrană, sporul pentru titlul de doctor, sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru condiții vătămătoare — lasă venitul net total semnificativ sub nivelul actual pentru o mare parte din corpul didactic.
Mai mult, sindicatele au semnalat că proiectul contrazice explicit angajamentele asumate în negocierile cu executivele precedente, potrivit cărora sumele reprezentând sporurile eliminate urmau să fie transferate în salariul de bază, iar această promisiune nu se regăsește în proiectul actual. Diferența tranzitorie prevăzută acoperă eliminarea sporurilor doar până la 1 ianuarie 2032 — un termen cu privire la care sindicatele avertizează că riscă să fie prorogat la infinit, așa cum s-a întâmplat repetat cu alte prevederi similare din ultimul deceniu.
Totodată, stimate domnule ministru, proiectul produce o aplatizare profundă a grilei de salarizare în educație: diferența dintre salariul unui profesor debutant și cel al unui profesor cu 25 de ani vechime și grad didactic I devine anormal de mică, ceea ce distruge orice logică a carierei didactice și elimină stimulentele de evoluție profesională. Salariul maxim al unui profesor din preuniversitar nu ar atinge nici coeficientul 3 dintr-o scară de la 1 la 8 — în timp ce alte categorii bugetare se situează semnificativ mai sus în aceeași grilă.
România se confruntă, deja, cu un deficit sever de cadre didactice calificate, cu posturi vacante în sistem și cu o migrație a personalului competent spre sectorul privat sau în afara țării și adoptarea unui act normativ care reduce veniturile reale ale profesorilor, în condițiile în care salariile erau sunt înghețate în 2024 și 2025, reprezintă un risc major pentru stabilitatea și calitatea sistemului de învățământ pe termen mediu și lung.
Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:
1. A efectuat Ministerul Educației simulări de impact ale proiectului de lege a salarizării asupra veniturilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și superior? În cazul unui răspuns afirmativ, care sunt concluziile acestor simulări și sunt ele disponibile public?
2. Ministerul Educației consideră că noua grilă de coeficienți propusă, cu o valoare de referință de 4.325 lei, respectă angajamentele asumate față de sindicatele din educație privind transferul sporurilor eliminate în salariul de bază? În cazul unui răspuns negativ, ce poziție a exprimat ministerul față de Ministerul Muncii în privința acestui aspect?
3. Câte cadre didactice din învățământul preuniversitar vor înregistra o scădere a venitului net total față de nivelul actual, ca urmare a eliminării sporurilor, chiar în condițiile majorării salariului de bază? Ministerul deține o estimare defalcată pe categorii de personal, grade didactice și vechime?
4. Care este poziția Ministerului Educației față de aplatizarea grilei de salarizare — respectiv față de reducerea diferenței dintre salariul unui debutant și cel al unui profesor cu experiență maximă — și ce impact estimează ministerul că va avea această aplatizare asupra recrutării și retenției personalului didactic calificat?
5. Ministerul Educației a solicitat includerea în proiectul de lege a unor mecanisme de indexare automată a salariilor din educație cu rata inflației, astfel încât valoarea reală a remunerației să nu fie erodată în timp? Care a fost răspunsul primit?
Comments are closed