Cristina-Emanuela Dascălu – Întrebare – Proiecțiile bugetare ale noii legi a salarizării pentru sistemul de educație, simulările de impact comparativ asupra veniturilor cadrelor didactice și justificarea coeficienților de salarizare propuși

Către:  Ministerul Finanțelor, domnului ministru Alexandru Nazare

De la: Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Proiecțiile bugetare ale noii legi a salarizării pentru sistemul de educație, simulările de impact comparativ asupra veniturilor cadrelor didactice și justificarea coeficienților de salarizare propuși

    Stimate domnule ministru,

Proiectul noii legi a salarizării personalului bugetar, jalon asumat prin PNRR și prevăzut să intre în vigoare la 1 iulie 2027, reprezintă cel mai important act normativ de politică salarială adoptat în România în ultimul deceniu, iar sistemul de educație este una dintre categoriile cu cea mai mare expunere la efectele acestei legi, atât prin volumul de personal afectat, cât și prin sensibilitatea politică și socială a domeniului.

Mecanismul propus prin proiect stabilește o valoare de referință de 4.325 lei, căreia i se aplică coeficienți de salarizare specifici fiecărei funcții și categorii de personal. Pentru învățământul preuniversitar, această formulă generează salarii de bază marginal mai mari față de actualele grile — însă problema fundamentală nu stă în salariul de bază, ci în dispariția sporurilor care completau veniturile totale ale cadrelor didactice.

Eliminarea indemnizației de hrană, a sporului pentru titlul de doctor pentru categoriile care nu îl au inclus în coeficient, a sporului pentru suprasolicitare neuropsihică, a sporului pentru condiții vătămătoare și reducerea sporului pentru condiții grele de muncă de la 15% la 5% produce, conform calculelor sindicatelor din educație, o scădere a venitului net total cu până la 20% pentru o parte semnificativă a corpului didactic. Această scădere se suprapune peste doi ani consecutivi de înghețare a salariilor — 2024 și 2025 — și peste o inflație cumulată care a erodat semnificativ puterea de cumpărare.

Având în vedere că Ministerul Finanțelor este instituția care a construit și validat proiecțiile bugetare ale acestei legi, stimate domnule ministru, întrebarea legitimă, pe care o adresez, în calitate de Vicepreședinte al Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaților, în numele celor peste 200.000 de cadre didactice din România și al milioanelor de elevi al căror viitor depinde de calitatea sistemului de educație, este dacă aceste proiecții au luat în calcul și costul social al scăderii veniturilor profesorilor — nu doar economiile bugetare pe termen scurt și, prin urmare, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt proiecțiile bugetare ale Ministerului Finanțelor privind impactul financiar al noii legi a salarizării asupra cheltuielilor cu personalul din sistemul de educație preuniversitar și superior, comparativ cu cheltuielile actuale? S-a realizat o estimare a economiilor bugetare generate de eliminarea sporurilor în sectorul educațional?

2. A efectuat Ministerul Finanțelor simulări de impact comparativ — respectiv o analiză a venitului net total al cadrelor didactice înainte și după intrarea în vigoare a noii legi, luând în calcul atât majorarea salariului de bază prin noii coeficienți, cât și eliminarea sporurilor actuale? Aceste simulări sunt disponibile public?

3. Cum se justifică, în logica bugetară a Ministerului Finanțelor, faptul că salariul maxim al unui profesor din preuniversitar nu atinge coeficientul 3 dintr-o scară de la 1 la 8, în timp ce alte categorii de personal bugetar se situează la coeficienți semnificativ mai ridicați? Care a fost criteriul de ierarhizare aplicat în construcția grilei pentru educație?

4. Diferența tranzitorie prevăzută în proiect — menită să acopere eliminarea sporurilor până la 1 ianuarie 2032 — este garantată prin mecanisme juridice ferme sau poate fi prorogată prin acte normative ulterioare? Ministerul Finanțelor poate oferi o garanție explicită că această diferență nu va fi eliminată sau redusă înainte de termenul prevăzut?

5. A luat Ministerul Finanțelor în calcul, în construcția proiecțiilor bugetare, costul indirect al scăderii atractivității carierei didactice — respectiv creșterea deficitului de personal calificat, costurile de recrutare și formare, impactul asupra calității educației și, pe termen lung, asupra competitivității economice a României?