Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Poziția României privind plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) și alimentele și furajele derivate din acestea

Către: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

           În atenția domnului ministru 

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Poziția României privind plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) și alimentele și furajele derivate din acestea

Stimate Domnule Ministru,

La nivelul Uniunii Europene continuă dezbaterile privind reglementarea plantelor obținute prin anumite noi tehnici genomice (New Genomic Techniques – NGT), precum și a alimentelor și furajelor derivate din acestea. Susținătorii acestor tehnologii apreciază că ele pot contribui la dezvoltarea unor culturi agricole mai rezistente la secetă, boli și dăunători, reducând totodată necesarul de pesticide și contribuind la adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

Numeroase organizații de fermieri, consumatori și specialiști solicită menținerea unor standarde ridicate de trasabilitate, etichetare și evaluare a riscurilor, pentru a garanta protecția sănătății publice, a mediului și dreptul consumatorilor de a face alegeri informate.

Având în vedere importanța acestui subiect pentru agricultura românească, securitatea alimentară și competitivitatea fermierilor noștri, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este poziția oficială a României în negocierile europene privind regimul juridic aplicabil plantelor obținute prin noile tehnici genomice și produselor derivate din acestea?

2. A realizat Ministerul Agriculturii o evaluare a impactului pe care introducerea pe scară largă a acestor plante l-ar putea avea asupra agriculturii românești, în special asupra fermelor mici și mijlocii?

3. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru asigurarea trasabilității și identificării produselor provenite din plante obținute prin noile tehnici genomice?

4. Susține România menținerea obligativității etichetării alimentelor și furajelor derivate din astfel de plante, astfel încât consumatorii și fermierii să fie informați în mod transparent?

5. Ce capacitate de testare și monitorizare dețin în prezent autoritățile române pentru identificarea și controlul materialului vegetal obținut prin noile tehnici genomice?

6. Există programe de cercetare sau proiecte finanțate la nivel național care să permită institutelor și universităților din România să participe la dezvoltarea și evaluarea acestor tehnologii?

7. Ce măsuri intenționează să adopte ministerul pentru a proteja producătorii agricoli care aleg să cultive în continuare soiuri convenționale sau ecologice, în contextul unei eventuale extinderi a utilizării plantelor obținute prin noile tehnici genomice?Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.