Sorin-Cristian Mateescu – Declarație politică – “Să nu uităm de Ziua Bucovinei!”

Adresată de către domnul senator:  Sorin-Cristian MATEESCU

Circumscripţia electoralănr.14 Constanța,

Grupul  Parlamentar  Alianța pentru Unirea Românilor ( AUR)

Ședinţa Plenului Senatului României din28.11.2023

Titlul declarației politice  : “Să nu uităm de Ziua Bucovinei ! ”

Domnule Preşedinte de şedinţă ,

Stimaţi doamne și domni senatori !

În declaraţia mea politică de astăzi doresc să evoc semnificaţia zilei de 28 noiembrie 1918, eveniment mai puţin mediatizat la nivel naţional, deși  există o lege privind data de 28 noiembrie ca Zi a Bucovinei.

Această provincie românească, Bucovina, s-a aflat la interferenţa influenţelor culturale central şi est-europene sau “între Orient şi Occident”, conform unui cunoscut cercetător german, Erich Beck, parafrazat de doi cercetători – Hans Hofbauer şi Viorel Roman – într-un titlu de carte. Ea a suscitat un interes neobişnuit din partea multor oameni de cultură, din partea istoricilor români şi străini, fapt concretizat prin apariţia unui număr foarte mare de cărţi, studii şi articole (în întreaga lume peste 20 000).

După 144 de ani de stăpânire austriacă, în Bucovina existau, pe lângă români (cei mai mulți), încă 11 etnii (ucraineni, germani,evrei,polonezi, cehi, armeni, maghiari, ruşi, italieni, rromi,etc).

După anul 1861, elitele românești au intensificat mişcarea pentru identitate naţională, ale cărei idealuri fuseseră formulate în timpul Revoluţiei de la 1848. Mişcarea aceasta, care cuprinsese Europa avea să ducă la trecerea de la Europa Imperiilor la Europa Naţiunilor, şi a fost îmbrăţişată şi de intelectualitatea bucovineană. Atunci, ca şi mai târziu, Cernăuţiul boierilor Hurmuzachi a jucat un rol deosebit în coagularea forţelor naţionale de emancipare. E cazul să amintim aici pentru rolul deosebit pe care l-au jucat, de la 1848 şi până la 1918, pe următorii: Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu Hurmuzachi, Constantin Hurmuzachi, Aron Pumnul, Ioan Gh. Sbiera, Dimitrie Petrino, T.V.Ştefanelli, Iancu Flondor, Ioan I. Nistor, etc.

Înfiinţarea Universităţii „Franz Joseph” de la Cernăuţi, ca un dar făcut provinciei cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la “unirea” Bucovinei cu Austria, a avut darul să producă nu sperata germanizare a provinciei Bucovina, ci  constituirea elitelor care aveau să pregătească Marea Unire de la 1918.

Ceea ce nu a reuşit ocupaţia habsburgică timp de 143 de ani a izbutit ocupaţia sovietică de după 1945 prin împărțirea acestui teritoriu în bucăți și deznaționalizarea forțată a românilor din Cernuți și Storojinet.

Înfăptuirea Unirii de la 1859, cucerirea Independenţei de la 1877-1878, la care bucovinenii au contribuit efectiv cu voluntari în armata română şi sprijin moral şi material al celor care vibrau la ideea unui viitor comun al tuturor românilor, în aceeaşi patrie, războiul al doilea balcanic şi Pacea de la Bucureşti din 1913 au oferit românilor bucovineni temeiul acţiunilor curajoase din anii Primului Război Mondial, pentru pregătirea actelor de la  27 octombrie şi respectiv 28 noiembrie 1918, când Consiliul Naţional Român de la Cernăuţi şi Congresul General al Bucovinei au proclamat unirea tuturor românilor din Bucovina cu România.

     Mergând la Iaşi pentru a prezenta regelui Ferdinand I mesajul de mulţumire al bucovinenilor, pentru trimiterea armatei române în Bucovina la 6 noiembrie 1918, Sextil Puşcariu spunea: “(…) Venim, Măria Ta, să aducem veşti că, în clipe când vechiul Ţinut al Sucevei şi Cernăuţiului, cu ocolul Câmpulungului şi Cozmenilor au fost unite cu Ţara-Mamă, sub lespedea din Putna, Sfântul, după  o sută patruzeci şi trei de ani de somn greu, tulburat de visuri urâte, şi-a aflat iar odihna căci de acum ştie că soarta fiilor săi este pusă în mâna regelui Ferdinand, eliberatorul tuturor românilor. Să trăieşti, Măria Ta ”.

     Stimați colegi, am venit cu această declarație politică pentru a vă reaminti de frații noștri din Bucovina de Nord (actualele regiuni Cernăuți și Herța din Ucraina) care trăiesc azi un nou război și ai căror bunici se bucurau cu 105 ani în urmă că au fac parte din România Mare.

La mulți ani tuturor bucovinenilor din România (județul Suceava) și din Ucraina (din Cernăuți, Storojineț, Herța și Hotin) !

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Democrația a fost oficial ucisă de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, disperați să rămână la putere pentru următorii 10 ani de iluzorie stabilitate. Ce nu înțeleg ei este că românii s-au săturat de cele două partide care au nenorocit România timp de 34 de ani și […]
AUR a luat act de protestele românilor în privința amplasării statuii Hidra a sculptorului contemporan Costin Ioniță în fața grupului statuar al Voievozilor Români, lucrare de artă de for public, din perioada interbelică, șapte dintre statui fiind incluse în lista monumentelor istorice. Întrebarea legitimă este cine […]
Demiterea șefului APIA, Ionuț Lupu, după doar două luni de mandat, pe motiv că ar fi blocat banii pentru fermieri nu este altceva decât o mascaradă făcută de ministrul PSD al agriculturii, Florin Barbu, nimeni altul decât marioneta lui Paul Stănescu, doar pentru a ascunde adevăratul […]
Alături de activistul Tiberiu Boșutar, dăm startul celui mai important proiect inițiat împotriva mafiei pădurilor. AUR înființează Departamentul „Legea Codrului de AUR”, prin care vrem să aducem investigații de proporții despre jaful făcut asupra resurselor țării de șmecheri protejați la nivel local chiar de cei care […]
Alianța pentru Unirea Românilor îi îndeamnă pe românii patrioți, indiferent de culoarea politică, să se alieze la alegerile locale împotriva reprezentanților PNL-PSD, care țin România în subdezvoltare de mai bine de 30 de ani. „Având în vedere graba guvernării de a face alegeri comasate, ne schimbăm […]
Adresată: Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de StatisticăDe către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țăriiCircumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţăriiObiectul întrebării: Datele recensămintelor generale ale populației României privind […]