Sorin-Cristian Mateescu – Declarație politică – “Să nu uităm de Ziua Bucovinei!”

Adresată de către domnul senator:  Sorin-Cristian MATEESCU

Circumscripţia electoralănr.14 Constanța,

Grupul  Parlamentar  Alianța pentru Unirea Românilor ( AUR)

Ședinţa Plenului Senatului României din28.11.2023

Titlul declarației politice  : “Să nu uităm de Ziua Bucovinei ! ”

Domnule Preşedinte de şedinţă ,

Stimaţi doamne și domni senatori !

În declaraţia mea politică de astăzi doresc să evoc semnificaţia zilei de 28 noiembrie 1918, eveniment mai puţin mediatizat la nivel naţional, deși  există o lege privind data de 28 noiembrie ca Zi a Bucovinei.

Această provincie românească, Bucovina, s-a aflat la interferenţa influenţelor culturale central şi est-europene sau “între Orient şi Occident”, conform unui cunoscut cercetător german, Erich Beck, parafrazat de doi cercetători – Hans Hofbauer şi Viorel Roman – într-un titlu de carte. Ea a suscitat un interes neobişnuit din partea multor oameni de cultură, din partea istoricilor români şi străini, fapt concretizat prin apariţia unui număr foarte mare de cărţi, studii şi articole (în întreaga lume peste 20 000).

După 144 de ani de stăpânire austriacă, în Bucovina existau, pe lângă români (cei mai mulți), încă 11 etnii (ucraineni, germani,evrei,polonezi, cehi, armeni, maghiari, ruşi, italieni, rromi,etc).

După anul 1861, elitele românești au intensificat mişcarea pentru identitate naţională, ale cărei idealuri fuseseră formulate în timpul Revoluţiei de la 1848. Mişcarea aceasta, care cuprinsese Europa avea să ducă la trecerea de la Europa Imperiilor la Europa Naţiunilor, şi a fost îmbrăţişată şi de intelectualitatea bucovineană. Atunci, ca şi mai târziu, Cernăuţiul boierilor Hurmuzachi a jucat un rol deosebit în coagularea forţelor naţionale de emancipare. E cazul să amintim aici pentru rolul deosebit pe care l-au jucat, de la 1848 şi până la 1918, pe următorii: Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu Hurmuzachi, Constantin Hurmuzachi, Aron Pumnul, Ioan Gh. Sbiera, Dimitrie Petrino, T.V.Ştefanelli, Iancu Flondor, Ioan I. Nistor, etc.

Înfiinţarea Universităţii „Franz Joseph” de la Cernăuţi, ca un dar făcut provinciei cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la “unirea” Bucovinei cu Austria, a avut darul să producă nu sperata germanizare a provinciei Bucovina, ci  constituirea elitelor care aveau să pregătească Marea Unire de la 1918.

Ceea ce nu a reuşit ocupaţia habsburgică timp de 143 de ani a izbutit ocupaţia sovietică de după 1945 prin împărțirea acestui teritoriu în bucăți și deznaționalizarea forțată a românilor din Cernuți și Storojinet.

Înfăptuirea Unirii de la 1859, cucerirea Independenţei de la 1877-1878, la care bucovinenii au contribuit efectiv cu voluntari în armata română şi sprijin moral şi material al celor care vibrau la ideea unui viitor comun al tuturor românilor, în aceeaşi patrie, războiul al doilea balcanic şi Pacea de la Bucureşti din 1913 au oferit românilor bucovineni temeiul acţiunilor curajoase din anii Primului Război Mondial, pentru pregătirea actelor de la  27 octombrie şi respectiv 28 noiembrie 1918, când Consiliul Naţional Român de la Cernăuţi şi Congresul General al Bucovinei au proclamat unirea tuturor românilor din Bucovina cu România.

     Mergând la Iaşi pentru a prezenta regelui Ferdinand I mesajul de mulţumire al bucovinenilor, pentru trimiterea armatei române în Bucovina la 6 noiembrie 1918, Sextil Puşcariu spunea: “(…) Venim, Măria Ta, să aducem veşti că, în clipe când vechiul Ţinut al Sucevei şi Cernăuţiului, cu ocolul Câmpulungului şi Cozmenilor au fost unite cu Ţara-Mamă, sub lespedea din Putna, Sfântul, după  o sută patruzeci şi trei de ani de somn greu, tulburat de visuri urâte, şi-a aflat iar odihna căci de acum ştie că soarta fiilor săi este pusă în mâna regelui Ferdinand, eliberatorul tuturor românilor. Să trăieşti, Măria Ta ”.

     Stimați colegi, am venit cu această declarație politică pentru a vă reaminti de frații noștri din Bucovina de Nord (actualele regiuni Cernăuți și Herța din Ucraina) care trăiesc azi un nou război și ai căror bunici se bucurau cu 105 ani în urmă că au fac parte din România Mare.

La mulți ani tuturor bucovinenilor din România (județul Suceava) și din Ucraina (din Cernăuți, Storojineț, Herța și Hotin) !

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

După ore îndelungate de discuții cu reprezentanții autorităților locale britanice, la care au luat parte și parlamentarii AUR Antonio Andrușceac și Gheorghe Adrian Cătană, copiii familiei de români care au fost luați din sânul familiei se întorc acasă. Antonio Andrușceac este deputat, dar și specialist în […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a criticat soluția propusă de ministrul agriculturii, Florin Barbu, prin care ministerul să intervină cu un mecanism prin care să le fie amânate ratele la bănci o anumită perioadă fermierilor. Marius Lulea consideră că, prin această măsură, datoria fermierilor va crește, subliniind […]
George Simion, candidatul AUR pentru funcția de Președinte al României, a inaugurat luni, 22 iulie, sediul de campanie pentru alegerile de la finalul anului la Magazinul București în prezența a sute de persoane. Oamenii prezenți la evenimentul de deschidere a sediului au semnat contractul de înscriere […]
România se confruntă cu una dintre cele mai severe secete din istoria recentă, fiind cea mai afectată țară din Uniunea Europeană. Din cauza secetei extreme, UE riscă să piardă 800.000 de tone de porumb, jumătate din această cantitate fiind din România. Mai mult, recoltele fermierilor noștri […]
Marcel Ciolacu a organizat astăzi o ședință de urgență la Guvern din cauza riscului de blackout. O întâlnire care, dacă nu ar fi fost politicile distructive din domeniul energetic ale PSD și PNL din ultimii 34 de ani, nu ar fi trebuit să aibă loc. Care […]
Claudiu Târziu Parlamentul European Ursula von der Leyen
Președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, Claudiu Târziu, a declarat, în contextul sesiunii plenare desfășurate la Strasbourg în cadrul căreia Ursula von der Leyen a fost aleasă cu 401 voturi din 707 valabil exprimate pentru conducerea Comisiei Europene, […]