Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Situația rezervei de stat și a stocurilor de alimente și produse de strictă necesitate, în condițiile războiului din vecinătate și a potețialelor calamități naturale.  

Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României

Domnului Petre DAEA, Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

Domnului Georgian POP, președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

De către: Senator Andrei BUSUIOC, membru al Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului României

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 08/03/2023

Obiectul întrebării: Situația rezervei de stat și a stocurilor de alimente și produse de strictă necesitate, în condițiile războiului din vecinătate și a potețialelor calamități naturale.  

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

Potrivit informațiilor publice, stocurile de cereale și produse alimentare din rezervele de stat au fost reduse până la acoperirea consumului populației pentru doar două săptămâni, în urma unui acord încheiat cu Banca Mondială în anul 1997.

Acest acord ridică numeroase întrebări și considerăm că aduce atingere gravă siguranței naționale și „care afectează un interes public major, determinate de calamități naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale și/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncționalități ale economiei, conjuncturi externe și în caz de război (Extras din legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat).

Acordul încheiat în anul 1997 cu Banca Mondială a expirat în 2017, dar întrebările rămân, deoarece problemele asigurării necesarului de consum al populației din rezerva de stat pentru o perioadă îndelungată (minim doi ani) nu s-au rezolvat.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

  1. Considerați că perioada de două săptămâni, comunicată deja, pentru care rezerva de stat asigură necesarul de cereale și alimente de strictă necesitate pentru populație, este suficientă pentru situații de criză, care devin tot mai probabile astăzi?
  2. Pentru ce perioadă de timp rezerva de stat asigura necesarul de alimente de bază pentru populație în situații de urgență înainte de acordul cu Banca Mondială din 1997? După expirarea acordului, în 2017, rezerva de stat a scăzut sub termenele de dinainte de 1997, s-a menținut la valorile din 1997 sau a crescut?
  3. Ținând seama de caracterul strict secret al informațiilor privind nomenclatorul produselor rezervă de stat, reprezentanții Băncii Mondiale au avut acces la aceste informații când au impus limita de trei săptămâni pentru perioada acoperită de cereale și produse alimentare de bază din rezerva de stat? Dacă da, cine a aprobat accesul unor străini la date cu caracter strict secret și sub ce procedură?
  4. Ce alte obligații și-au mai asumat guvernele României în ultimii ani pentru a limita rezerva de stat, către ce entități externe s-au angajat obligații și în ce condiții?
  5. Considerați că limitarea rezervei de stat este în favoarea României?
  6. Câte dintre silozurile de cereale mai sunt în proprietatea statului român și câte au fost înstrăinate către firme și fonduri de investiții străine? Cum au ajuns în proprietatea acestora depozite și silozuri construite de statul român?
  7. O mare parte a cerealelor provenite din Ucraina și destinate pieței globale au rămas în România, chiar dacă acestea sunt puternic chimizate și nu îndeplinesc normele de securitate ale Uniunii Europene. Au ajuns aceste cereale și în rezerva de stat?
  8. Ați luat în calcul creșterea rezervei de stat până la atingerea unui stoc care să asigure necesarul de alimente pentru populație în situații de urgență pentru minim un an?
  9. În situație de calamitate naturală sau război, de unde va procura statul român cereale și alimente de strictă necesitate și la ce prețuri?

10. În sarcina căror instituții și demintăți publice va cădea răspunderea în situația, posibilă, a declanșării unei crize alimentare de proporții, cauzată de situații excepționale, descrise în cuprinsul Legii nr. 82/1992?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]
Au trecut mai bine de 15 ore de când s-au închis urnele, iar Biroul Electoral Central refuză să publice rezultate parțiale oficiale. Între timp, sunt răspândite date neverificate, care induc intenționat lumea în eroare. Pe site-uri specializate sunt încărcate procese verbale neverificate, fără să se fi […]
Georgiana Teodorescu, candidat AUR, a prezentat duminică, 9 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la sediul din Alianței pentru Unirea Românilor, noi informații privitoare la fraudele electorale care se află astăzi în desfășurare. ”Prima și cea mai gravă despre care am aflat recent și […]