Andrei Busuioc – Întrebare parlamentară – Situația rezervei de stat și a stocurilor de alimente și produse de strictă necesitate, în condițiile războiului din vecinătate și a potețialelor calamități naturale.  

Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României

Domnului Petre DAEA, Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

Domnului Georgian POP, președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

De către: Senator Andrei BUSUIOC, membru al Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului României

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 08/03/2023

Obiectul întrebării: Situația rezervei de stat și a stocurilor de alimente și produse de strictă necesitate, în condițiile războiului din vecinătate și a potețialelor calamități naturale.  

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

Potrivit informațiilor publice, stocurile de cereale și produse alimentare din rezervele de stat au fost reduse până la acoperirea consumului populației pentru doar două săptămâni, în urma unui acord încheiat cu Banca Mondială în anul 1997.

Acest acord ridică numeroase întrebări și considerăm că aduce atingere gravă siguranței naționale și „care afectează un interes public major, determinate de calamități naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale și/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncționalități ale economiei, conjuncturi externe și în caz de război (Extras din legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat).

Acordul încheiat în anul 1997 cu Banca Mondială a expirat în 2017, dar întrebările rămân, deoarece problemele asigurării necesarului de consum al populației din rezerva de stat pentru o perioadă îndelungată (minim doi ani) nu s-au rezolvat.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

  1. Considerați că perioada de două săptămâni, comunicată deja, pentru care rezerva de stat asigură necesarul de cereale și alimente de strictă necesitate pentru populație, este suficientă pentru situații de criză, care devin tot mai probabile astăzi?
  2. Pentru ce perioadă de timp rezerva de stat asigura necesarul de alimente de bază pentru populație în situații de urgență înainte de acordul cu Banca Mondială din 1997? După expirarea acordului, în 2017, rezerva de stat a scăzut sub termenele de dinainte de 1997, s-a menținut la valorile din 1997 sau a crescut?
  3. Ținând seama de caracterul strict secret al informațiilor privind nomenclatorul produselor rezervă de stat, reprezentanții Băncii Mondiale au avut acces la aceste informații când au impus limita de trei săptămâni pentru perioada acoperită de cereale și produse alimentare de bază din rezerva de stat? Dacă da, cine a aprobat accesul unor străini la date cu caracter strict secret și sub ce procedură?
  4. Ce alte obligații și-au mai asumat guvernele României în ultimii ani pentru a limita rezerva de stat, către ce entități externe s-au angajat obligații și în ce condiții?
  5. Considerați că limitarea rezervei de stat este în favoarea României?
  6. Câte dintre silozurile de cereale mai sunt în proprietatea statului român și câte au fost înstrăinate către firme și fonduri de investiții străine? Cum au ajuns în proprietatea acestora depozite și silozuri construite de statul român?
  7. O mare parte a cerealelor provenite din Ucraina și destinate pieței globale au rămas în România, chiar dacă acestea sunt puternic chimizate și nu îndeplinesc normele de securitate ale Uniunii Europene. Au ajuns aceste cereale și în rezerva de stat?
  8. Ați luat în calcul creșterea rezervei de stat până la atingerea unui stoc care să asigure necesarul de alimente pentru populație în situații de urgență pentru minim un an?
  9. În situație de calamitate naturală sau război, de unde va procura statul român cereale și alimente de strictă necesitate și la ce prețuri?

10. În sarcina căror instituții și demintăți publice va cădea răspunderea în situația, posibilă, a declanșării unei crize alimentare de proporții, cauzată de situații excepționale, descrise în cuprinsul Legii nr. 82/1992?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR propune măsuri de sprijin pentru antreprenorii Români Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus un proiect de lege care prevede că, în cazul construcțiilor cu destinație de producție sau depozitare, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru o valoare maximă de 1.000.000 lei […]
Nici săptămâna aceasta persoanele chemate la audieri în cadrul Comisiei de anchetă privind achizițiile din timpul pandemiei nu au dat curs invitațiilor transmise. Primele 7 puncte de pe ordinea de zi a comisiei au fost:  1) audierea domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății, 2) audierea domnului Victor […]
AUR
Federația Maghiară de Fotbal a reușit să iasă din anonimat printr-o știre mincinoasă publicată pe siteul oficial al forului. Într-un articol infirmat chiar de UEFA, oficialii maghiari pretindeau că federația europeană și-ar fi dat acceptul pentru utilizarea materialelor cu harta Ungariei mari pe stadioane.    La mai […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat marți, 21 martie, la Parlament, dezbaterea cu tema „Legile educației – de la intenție la realitate”. La evenimentul organizat de AUR au luat parte specialiști în domeniul educației, reprezentanți ai sindicatelor, ai Patriarhiei Române, cadre didactice, studenți, reprezentanți ai […]
AUR
Alianța pentru Unirea Românilor organizează în data de 21 martie 2023 de la ora 12:00, în sala Grupului AUR de la Camera Deputaților, o dezbatere cu tema: Legile educației – de la intenție la realitate. Comisia națională de specialitate din cadrul partidului organizează dezbaterea „Legile educației […]
Claudiu Târziu, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, a avut o întâlnire cu E.S. Ambasadorul Brândușa Predescu și echipa misiunii diplomatice a României la Sofia. Printre temele abordate s-a aflat situația culturală dificilă a comunității […]