Adresată: Ministerului Sănătății, Ministrului Sănătății Prof. univ. dr. Alexandru Rafila
De către: Senator Andrei BUSUIOC
Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 30/04/2024
Obiectul întrebării: Prevenirea evenimentelor dezastruoase, cauzatoare de deces, datorate administrării defectuoase a medicamentelor cu risc înalt
Stimate domnule Ministru,
Dorim să aducem în atenția dumneavoastră o chestiune de o importanță deosebită, respectiv necesitatea de a implementa anumite măsuri cu scopul gestionării corespunzătoare a pacienților care apelează la serviciile unităților medicale și care urmează anterior internării lor tratamente cu medicamente de risc înalt. Adesea, din cauza stării lor de sănătate precare, pacienții în cauză nu pot comunica personalului medical tratamentele pe care le urmează, acest fapt ducând la săvârșirea de erori în exercitarea profesiei medicale. Consecințele acestori erori cauzate de lipsa ori imposibilitatea de comunicare dintre pacient și personalul medical pot avea consecințe devastatoare pentru pacient, inclusiv deces. Conform unei lucrări de specialitate, în lista medicamentelor cu risc înalt care pot cauza vătămări semnificative pacientului atunci când sunt administrate incorect se numără insulina, anticoagulantele, opioide, electroliții concentrați și agenții chimioterapeutici.
De exemplu, unui pacient care urmează un tratament cu Eliquis și care are afectată memoria ori care prezintă o stare de sănătate precară ce generează impedimente de comunicare nu i se poate face anamneza, medicul nereușind să colecteze informațiile necesare despre istoricul său medical pentru a elabora un plan de tratament adecvat. Acest pacient este expus riscului major de deces prin necunoașterea de către personalul medical al unui eventual tratament cu un medicament de risc înalt, respectiv anticoagulantele.
Considerăm ca fiind deosebit de necesar ca Ministerul Sănătății să implementeze un sistem informatic în regim de urgență, cu ajutorul căruia medicii de familie să introducă fiecare tratament cu medicamente de risc înalt urmat de către pacienți și care să poată fi consultat obligatoriu de către personalul medical din cadrul unităților sanitare, pentru a contribui la prevenirea deceselor cauzate de interferențele dintre medicamente, dublarea ori omiterea dozelor de medicamente prescrise anterior, sau evenimente hemoragice.
Luând în considerare consecințele devastatoare de care poate suferi un pacient, administrarea medicamentelor cu risc înalt trebuie realizată de către personalul medical ținându-se cont de principiul prevenției, fiind, de asemenea, necesară efectuarea de verificări duble a istoricului și a tratamentului urmat de către pacient înainte de internarea sa. Este necesară identificarea de măsuri ce vor contribui la eliminarea sau reducerea evenimentelor de administrare defectuoasă a medicamentelor cu risc înalt, respectiv a erorilor cauzate de imposibilitatea susținerii unei comunicări coerente între pacient și personalul medical. Ținând seama de cele menționate, vă rugăm să ne comunicați răspunsul pentru următoarele întrebări:
- Ce măsuri a implementat Ministerul Sănătății pentru a contribui la prevenirea evenimentelor dezastruoase, cauzatoare de deces, datorate administrării defectuoase a medicamentelor cu risc înalt pacienților care urmează anterior internării tratamente cu aceste medicamente?
- În prezent, cum este gestionată în cadrul unităților medicale problematica interferenței medicamentelor administrate în spital cu medicamentele prescrise anterior internării?
- Care este numărul de decese raportat anual, respectiv pe ultimii 5 ani, ce se datorează administrării defectuoase a medicamentelor cu risc înalt pacienților care urmează anterior internării tratamente cu aceste medicamente?
- În conformitate cu cele menționate în cadrul unui Comunicat de Presă aparținând Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, respectiv al Agenţiei Europene a Medicamentului „(…) deoarece medicamentele anticoagulante blochează coagularea normală a sângelui, pacienții care le utilizează pot fi expuși riscului de sângerare gravă și necontrolată, în special în situații de urgență. Până în prezent, nu a existat un antidot specific capabil să împiedice efectul anticoagulant al apixaban-ului sau rivaroxaban-ului după administrare. (…)”. Având în vedere faptul că în ultimii ani se prescriu cu o frecvență ridicată apixaban (Eliquis), rivaroxaban (Xarelto), pentru managementul riscurilor asociate cu evenimentele trombotice, infarct miocardic, AVC, fibrilație, ș.a.m.d., vă rugăm să ne comunicați dacă aceste medicamente au în prezent antidot (ținând seama de riscul major de sângerare al pacienților cărora li s-au prescris aceste medicamente), comunicându-ne, de asemenea, câte, și care spitale de urgență de la nivel național au în dotare acest antidot?
- Având în vedere riscul de hemoragie al pacienților, vă rugăm să ne comunicați dacă considerați necesară introducerea fiecărui pacient căruia i s-au prescris DOAC într-o bază de date de către medicul de familie, bază de date care să poată fi consultată obligatoriu de către angajații unităților medicale?
Nu există răspunsuri