Andrei Busuioc – Declarație politică – Combaterea evaziunii fiscale prin reducerea plafonului pentru tranzacțiile în numerar, în contextul nivelului scăzut de bancarizare al României

Adresată de către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 11/10/2023

Titlul declarației politice: Combaterea evaziunii fiscale prin reducerea plafonului pentru tranzacțiile în numerar, în contextul nivelului scăzut de bancarizare al României

Stimați colegi și cetățeni,

În contextul apariției noului Proiect de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung^[1], prin intermediul căruia se dorește și adoptarea, printre alte modificări fiscale și bugetare, a reducerii plafonului pentru tranzacțiile în numerar, dorim să vă aducem la cunoștință faptul că impunerea utilizării preponderent a cardului bancar ca și instrument de plată poate determina problematici privind încălcarea dorințelor și a nevoilor cetățenilor, poate genera întrebări privind eficacitatea sa în contextul nivelului redus de bancarizare al României și poate impune dificultăți considerabile cetățenilor care nu posedă acces la serviciile bancare.

Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung^[2] dorește să reglementeze, printre alte categorii de măsuri specifice, și „c) măsuri pentru asigurarea conformării fiscale în scopul sancționării faptelor și actelor de comerț considerate ilicite dar și pentru a sancționa faptele contravenționale în domeniul fiscal pentru a consolida disciplina financiar-fiscală precum și pentru a valorifica în mod corespunzător resursele fiscale ale Statului Român și a unităților sale administrativ teritoriale”^[3].

Însă, cum poate fi considerat actul de comerț privind utilizarea numerarului drept modalitate de plată ca fiind ilicit, în contextul în care trei din patru comune din România nu dețin bancomat^[4]?

Cum poate fi consolidată disciplina financiar-fiscală prin diminuarea plafonului pentru tranzacțiile în numerar, în contextul în care Mastercard, prin intermediul Indicelui Plăților Digitale 2021, ne arată faptul că, „(…) 2 din 5 români nu au acces la produse și servicii financiare și, prin urmare, nu pot utiliza plățile digitale (…)^[5]”? De asemenea, „(…) rata de acoperire a terminalelor POS în mediul urban se situează la 57%. Acest lucru înseamnă că terminalele sunt mai concentrate în mediul urban, indicând că o mare parte a populației nu are acces la infrastructură suficientă pentru a utiliza cardurile bancare ca metodă de plată. Acest lucru determină dependența continuă de numerar, alimentează obiceiul de a-l folosi ca metodă principală de plată și crește cererea pentru numerar.”^[6] Nu este de neglijat faptul că „(…) rata de terminalizare în rândul comercianților locali a fost estimată la 32% în România (…).”^[7]

Conform Barometrului RBL, nivelul de bancarizare în România este „direct influențat de perspectiva individuală a populației. Deși România a făcut progrese semnificative în ceea ce privește incluziunea financiară a cetățenilor, potrivit informațiilor publicate de Banca Mondială, în anul 2021 se situa cu 26% sub media Uniunii Europene. Conform unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie realizat în 2022, în topul motivelor invocate de către cei care nu dețin un cont bancar se situează dorința de a nu fi urmărite veniturile/ cheltuielile, lipsa utilității unui cont, veniturile reduse și încasarea veniturilor în numerar. Doar patru din zece români respondenți în cadrul cercetării afirmă că utilizează cardul de credit. (…)”^[8]

Se dorește reglementarea de noi măsuri prin intermediul cărora să fie reduse plafoanele pentru tranzacțiile în numerar și achitarea plăților prin instrumente de plată fără numerar, în contextul în care:

• România prezintă aproximativ 18 terminale POS la mia de locuitori, în comparație cu cele 36 de terminale prezente la nivelul mediei europene.^[9]
• Rezultatele unui studiu efectuat de către Ipsos au concluzionat faptul că „Doar 1 din 10 români are încredere în băncile din România, în timp ce 23% dintre cetățeni se simt înșelați în relația cu instituțiile bancare.”^[10]
• „(…) Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială pentru anul 2021, 24% dintre beneficiarii de salarii din România continuă să primească banii exclusiv în numerar. (…)”^[11]
•  „(…) sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash (…)”^[12]
• Numărul de POS-uri este de „numai 370.000 față de (…) 800.000 câte ar fi necesare.”^[13]

Un scenariu a-i cărui martori îi suntem frecvent este cel în care cetățeanul nu deține un card bancar, respectiv un cont în bancă, și nu intenționează sau nu au intenționat vreodată să dețină acest instrument. Ce se întâmplă în cazul acestor cetățeni care trebuie să achiziționeze aparatură necesară locuinței sau produse destinate autoturismului ale cărei valoare depășește plafonul admis? Ce se întâmplă în cazul cetățenilor care se deplasează lunar în localitățile mai mari la magazinele de tipul cash and carry pentru a-și reface stocul de bunuri și de alimente necesare perioadei următoare? Dar cu cetățenii vârstnici din mediu rural, și nu numai, care nu au deținut vreodată un card bancar sau nu au avut vreodată o relație contractuală cu instituțiile bancare, iar digitalizarea bancară ar reprezenta, pentru aceștia, un proces dificil și nedorit?

Există un număr considerabil de cetățeni vârstnici din mediu rural, dar nu numai, care locuiesc în regiuni unde bancomatele și băncile lipsesc. Mulți dintre acești cetățeni se află în imposibilitate de deplasare și nu pot ajunge până la cea mai apropiată bancă sau bancomat, iar adesea, această bancă sau bancomat pot fi localizate la distanțe considerabile față de zona de reședință. Asemănător majorității consumatorilor, acești cetățeni necesită realizarea unor achiziții considerabile de alimente sau de diverse bunuri esențiale, iar deplasarea în zile succesive s-ar dovedi un proces anevoios.

De asemenea, nu sunt ocazionale situațiile în care POS-ul companiei nu funcționează la momentul achiziției. Ce se întâmplă în cazul persoanelor care nu au posibilitatea de a reveni curând pentru a se aproviziona? Ce se întâmplă în situația în care bunurile sunt esențiale? Dar în cazul comercianților locali din mediul rural care depun un efort considerabil în a se deplasa la magazine specifice de tip cash and carry pentru a-și reface stocurile de produse?

Efectele negative ale reducerii plafonului pentru tranzacțiile în numerar vor fi proiectate și asupra comercianților locali, preponderent asupra celor care își desfășoară activitatea în mediul rural, comune în cadrul cărora nu există sucursale bancare unde își pot depune încasările. Conform noilor prevederi, „(1) Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.”^[14] Însă, pentru întreprinzătorii locali care nu dispun de prezența unui bancomat în proximitatea zonei de reședință, depunerea în contul bancar a sumelor în numerar ce depăşesc plafonul în termen de două zile lucrătoare se va dovedi un demers dificil, ce le va îngreuna semnificativ activitatea și care se va adăuga multitudinii de acțiuni ce necesită a fi săvârșite de către comerciantul în cauză.

Alături de problematica privind lipsa bancomatelor locale sau a sucursalelor bancare, o regăsim și pe cea care privește procesul de aprovizionare al comercianților locali. Odată limitat plafonul pentru tranzacțiile în numerar și în contextul inexistenței bancomatelor și a băncilor din mediul rural, comercianții vor privi cu dificultate deplasarea la finalul programului de muncă cu scopul a se aproviziona.^[15] Din prisma imposibilității de a achita cu numerar totalitatea celor necesare și din cauza reducerii drastice a plafonului pentru tranzacțiile cu numerar, în situația în care comerciantul în cauză nu va localiza în timp util o instituție bancară pentru a depune numerarul în format digital, va risca amânarea refacerii stocului de bunuri, respectiv o posibilă pierdere a profitului. Efectele negative ale reducerii plafonului pentru tranzacțiile în numerar la care vor fi supuși întreprinzătorii locali includ și costurile suplimentare determinate de comisioanele aferente tranzacțiilor multiple efectuate.^[16]

Privind din punct de vedere al riscului de a afecta în sens negativ dorințele cetățenilor, deși beneficiile utilizării cardului bancar pot fi egalate cu dificultate, iar anumite avantaje furnizate prin utilizarea acestui instrument financiar digital nu pot fi chestionate, cetățenii manifestă lipsă de încredere cu privire la deținerea majorității resurselor financiare în cadrul acestui instrument. De asemenea, cetățenii manifestă îngrijorare și cu privire la efectuarea predominantă a tranzacțiilor prin intermediul său. Argumentele ce stau la baza acestor temeri prezintă ca și fundamente lipsa sau dificultatea de familiarizare cu procesele digitale și cu procesele bancare, costurile suplimentare ce pot fi evitate ca urmare a realizării tranzacțiilor cu numerar, posibilitatea restricționării accesului personal privind resursele financiare, pierderea intimității, riscuri privind securitatea personală și securitatea financiară datorate posibilității de a fi supuși furtului, fraudei sau preluării datelor, dificultăți în a economisi și problemele de mentenanță la nivelul sistemului bancar care pot genera decalarea plăților sau imposibilitate în a le realiza.

                Pentru a concluziona, diminuarea drastică a plafonului pentru tranzacțiile în numerar, impunând astfel utilizarea preponderentă a instrumentelor financiare bancare ca principală modalitate de plată, va afecta în sens negativ o proporție semnificativă a cetățenilor și comercianților locali români care depind de utilizarea numerarului. Efectele negative ale reglementării unor astfel de măsuri se vor manifesta în contextul nivelului scăzut de bancarizare al României și în contextul lipsei de infrastructură bancară adecvată, elemente ce nu vor permite utilizarea predominantă a instrumentelor bancare ca principală modalitate de achiziție. Îngrijorarea manifestată de populație cu privire deținerea majorității resurselor financiare personale în cadrul acestui instrument bancar și cu privire la efectuarea predominantă a tranzacțiilor prin intermediul său este susținută de către argumente solide, bazate pe argumentul securității, al confidențialității și al accesibilității limitate.

Cu respect,

Senator Andrei Busuioc

[1] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/09/LGANEXE.pdf?fbclid=IwAR3IY2WYMQdk0IfwBPU6BM2J4iXWpjJz4A-T154kaOFTMaTMlhQf65_oq-Q

[2] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/09/LGANEXE.pdf?fbclid=IwAR3IY2WYMQdk0IfwBPU6BM2J4iXWpjJz4A-T154kaOFTMaTMlhQf65_oq-Q

[3] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/09/LGANEXE.pdf?fbclid=IwAR3IY2WYMQdk0IfwBPU6BM2J4iXWpjJz4A-T154kaOFTMaTMlhQf65_oq-Q

[4] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/trei-din-patru-comune-din-romania-nu-au-bancomat-localnic-o-zi-intreaga-pierdem-sa-mergem-sa-scoatem-bani-2159975

[5] https://www.mastercard.ro/ro-ro/consumatori/stiri/indicele-platilor-infrastructura.html

[6] https://www.mastercard.ro/ro-ro/consumatori/stiri/indicele-platilor-infrastructura.html

[7] https://www.mastercard.ro/ro-ro/consumatori/stiri/indicele-platilor-infrastructura.html

[8] https://www.rbls.ro/wp-content/uploads/2022/12/Barometrul-RBL-2022.pdf

[9] https://www.descopera.ro/dnews/20351448-cate-terminale-pos-are-romania-la-mia-de-locuitori-fata-de-media-europeana

[10] https://www.ipsos.com/ro-ro/bunastarea-financiara-si-relatia-cu-bancile-doar-1-din-10-romani-are-incredere-bancile-din-romania

[11] https://panorama.ro/plati-cash-economia-din-umbra-romania/

[12] https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26547612-micii-comercianti-despre-plafonarea-platilor-cash-magazinele-din-rural-clientii-platesc-cash-seara-proprietarul-duce-cash-and-carry-refaca-stocurile-pai-unde-cum-urca-bani-card-ora-aia.htm

[13] https://www.antena3.ro/economic/masura-guvern-afectare-jumatate-populatie-romania-adrian-negrescu-incalcare-libertati-fundamentale-686700.html

[14] https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/09/LGANEXE.pdf?fbclid=IwAR3IY2WYMQdk0IfwBPU6BM2J4iXWpjJz4A-T154kaOFTMaTMlhQf65_oq-Q

[15] https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26547612-micii-comercianti-despre-plafonarea-platilor-cash-magazinele-din-rural-clientii-platesc-cash-seara-proprietarul-duce-cash-and-carry-refaca-stocurile-pai-unde-cum-urca-bani-card-ora-aia.htm

[16] https://www.piatafinanciara.ro/ioana-cartite-senior-tax-consultant-biris-goran-noi-prevederi-privind-plafonarea-platilor-in-numerar/