Vasile Nagy, deputat AUR Arad, a depus la Camera Deputaţilor o declaraţie politică care se intitulează: „Aderarea României la Spaţiul Schengen”, menţionând: Statele membre Schengen au eliminat controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, acordul de liberă circulaţie a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen.
Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania şi Țările de Jos, care şi-au deschis între ele graniţele la 26 martie 1995.Spaţiul Schengen reuneşte 26 de ţări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE. Din această zonă fac parte şi Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, care nu sunt membre ale UE.
„Bucureştiul a rămas în afara spaţiului de liberă circulaţie, deşi toate guvernele de după aderarea la UE din 2007 au promis că vor realiza şi intrarea în spaţiul de liberă circulaţie. Spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene şi este unul dintre pilonii proiectului European, normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând şi consolidând în acelaşi timp protecţia frontierelor externe ale zonei.” – a atenţionat dl deputat Vasile NagyGestionarea migraţiei şi securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deşi această cifră a scăzut la 125 100 în 2020, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe şi să reacţioneze mai eficient la cererile de azil.„Izbucnirea Covid-19 în 2020 a împins la rândul ei câteva state să reintroducă controlul intern la frontiere, pentru a încerca limitarea răspândirii virusului. Printr-o rezoluţie din 17 aprilie 2020, Parlamentul a îndemnat statele membre să adopte numai măsuri absolut necesare şi proporţionale atunci când introduc sau prelungesc controalele la frontierele interne, subliniind nevoia de a se reveni la o zonă Schengen complet funcţională.
Reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat la începutul lunii iunie că ar dori România în Schengen. Rămâne şi ca România să demonstreze că este pregătită să mute frontiera Schengen de la graniţa de vest la est, pe Prut. Noua strategie anunţată de Comisia Europeană vine să sprijine România, Bulgaria, Cipru şi Croaţia să intre în zona de liberă circulaţie.” – a adăugat dl deputat Vasile NagyEste necesară crearea de instrumente şi agenţii: Sistemul de Informaţii Schengen, Sistemul de Informaţii privind Vizele, Agenţia Europeană pentru Frontieră şi Coastă (Frontex) şi un nou sistem de înregistrare a intrărilor şi ieşirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.
România este ultimul hotar al Uniunii Europene în Est. Graniţa cu statele non-UE se întinde pe 2.070 de kilometri – 649,4 de kilometri de frontieră cu Ucraina, 681,3 de kilometri de frontieră cu Republica Moldova, 546,4 de kilometri de frontieră cu Serbia.
Coasta românească a Mării Negre are aproape 200 de kilometri, mai exact este vorba de 192,5 km. Această graniţă de 2.070 va deveni frontieră Schengen, dacă România va adera vreodată la această zonă.
„Pentru a opri circulaţia grupărilor mafiote şi exportul criminalităţii, Comisia Europeană a stabilit deja o strategie prin care graniţele României ar urma să fie controlate şi de la Bruxelles, nu doar de la Bucureşti.” – a concluzionat dl Vasile Nagy.
Nu există răspunsuri