Prezentat de catre: senator BARCARI DORINA

Circumscripția electorală : nr 8 Brașov

Grupul parlamentar: Alianța pentru Uniunea Romanilor

Titlul Declarației politice: Bucureștiul blocat, cetățeanul taxat! Capitala are nevoie de investiții, nu de noi poveri!

Stimate domnule președinte și stimați colegi parlamentari,

Aduc astăzi în atenția Senatului o problemă care depășește disconfortul cotidian și privește însăși calitatea vieții în Capitala României: blocajele de circulație, lucrările insuficient coordonate, transportul public perturbat, dezvoltarea urbanistică fără infrastructură adecvată și extinderea tarifării parcărilor într-un oraș în care locurile disponibile sunt insuficiente.

Administrația publică nu-și înțelege menirea și prin măsurile luate de ani de zile complică, îngreunează, condiționează nejustificat și blochează traficul public și al autoturismelor atât pe artere principale de mare interes cât și în zone cu străzi laterale zonelor centrale sau cu trafic condiționat și de urgență.

Bucureștenii nu cer privilegii.  

Cer să ajungă la timp la muncă, să își poată duce copiii la școală, să circule în siguranță pe trotuare și să poată folosi un transport public predictibil.

Cer, mai ales, să știe pentru ce plătesc și ce rezultate obține administrația din banii lor.

Nu contestăm necesitatea modernizării infrastructurii.

Dimpotrivă, investițiile trebuie realizate.

Dar un șantier deschis nu este, prin el însuși, o realizare administrativă.

O lucrare trebuie să aibă un termen credibil, un responsabil identificabil, o comunicare publică permanentă și măsuri concrete de reducere a efectelor asupra circulației.

Când mai multe artere sunt afectate concomitent, autoritățile trebuie să demonstreze că au coordonat intervențiile, nu doar că au emis avize.

Modernizarea Bucureștiului nu poate însemna blocarea lui pe termen nedeterminat!

În același timp, devierea, suspendarea ori modificarea unor trasee de tramvai, troleibuz și autobuz schimbă zilnic programul cetățenilor.

Pentru un salariat care schimbă două mijloace de transport, pentru un pensionar care merge la medic sau pentru un părinte care își însoțește copilul, aceste schimbări nu sunt simple operațiuni tehnice.

Ele înseamnă timp pierdut, costuri suplimentare și nesiguranță.

Dacă administrația dorește reducerea utilizării autoturismului, atunci are obligația să ofere o alternativă credibilă.

Transportul public trebuie să fie accesibil, bine semnalizat, conectat și suficient de frecvent inclusiv pe durata lucrărilor.

Nu putem cere cetățeanului să își schimbe comportamentul, în timp ce instituțiile publice nu își coordonează propriile servicii.

O altă problemă este dezvoltarea imobiliară care nu ține întotdeauna pasul cu infrastructura.

În unele zone rezidențiale, cetățenii reclamă lipsa trotuarelor, a legăturilor rutiere adecvate și a parcărilor insuficiente.

În localități limitrofe precum Bragadiru și altele au fost semnalate situații în care pietonii ajung să circule pe carosabil.

Bragadiru ca și celelalte localități au autorități proprii, însă deplasările dintre Ilfov și București arată de ce coordonarea metropolitană nu poate rămâne doar o formulă administrativă.

Este necesar ca autoritățile competente să verifice respectarea cerințelor urbanistice și a obligațiilor privind parcările aferente construcțiilor, potrivit normelor aplicabile la data autorizării.

Nu orice clădire este obligată, în toate situațiile, să aibă garaj subteran; însă fiecare dezvoltare trebuie analizată în raport cu documentațiile aprobate, accesul, siguranța pietonilor și necesarul de parcare.

Autorizațiile nu trebuie să fie desprinse de realitatea străzilor pe care se descarcă traficul.

Ajungem la parcări.

În multe zone ale Capitalei, cetățenii constată apariția unor locuri marcate și tarifate, fără ca această operațiune să echivaleze întotdeauna cu realizarea unor locuri de parcare noi și cu oferirea unor servicii specifice sau necesare care să justifice taxarea.

Autoritățile au dreptul să reglementeze utilizarea domeniului public și să perceapă tarife în condițiile legii.

Dar acest drept este însoțit de obligația transparenței: câte locuri au fost construite efectiv, câte au fost doar reorganizate, ce costuri presupune administrarea și unde se regăsesc veniturile în investiții?

O dungă trasată pe asfalt nu poate fi prezentată drept o nouă parcare construită și nici o taxare pentru un serviciu în plus inexistent până la marcajul desenat pe carosabil!

Nu susținem că plata parcării ar include automat paza autoturismului.

Susținem însă că utilizatorul trebuie informat corect asupra serviciilor oferite, iar fundamentarea tarifelor trebuie să poată fi verificată.

Domeniul public aparține colectivității în regimul juridic stabilit de lege; administrarea sa trebuie să urmărească interesul public, nu numai creșterea încasărilor.

Într-o perioadă în care gospodăriile suportă cheltuieli tot mai apăsătoare, orice tarif trebuie explicat prin obiective și rezultate măsurabile.

O politică de mobilitate nu se rezumă la taxare: ea presupune parcări de transfer la intrările în oraș, transport public eficient, reguli predictibile pentru rezidenți, acces pentru persoanele cu dizabilități și protejarea spațiului pietonal.

Din partea Grupului parlamentar AUR solicităm public Primăriei Municipiului București, Consiliului General, primăriilor de sector și celorlalte autorități competente să prezinte un tablou complet al lucrărilor și întârzierilor, un calendar al reluării traseelor afectate, situația locurilor de parcare nou-create și a celor doar marcate, veniturile și cheltuielile aferente administrării parcărilor, precum și proiectele finanțate pentru îmbunătățirea mobilității.

Cerem publicarea unor indicatori simpli, pe care orice bucureștean să îi poată înțelege: câte lucrări au fost finalizate la termen, câte minute se economisesc prin măsurile de transport, câte parcări noi sunt disponibile și câți bani publici au fost utilizați pentru fiecare investiție.

Solicităm, de asemenea, o coordonare reală între Capitală și localitățile din Ilfov, pentru ca dezvoltarea rezidențială să nu transfere costurile infrastructurii asupra generațiilor următoare.

Stimați colegi parlamentari,

          La toate aceste probleme se adaugă o altă situație care generează nemulțumiri în rândul bucureștenilor: amplasarea tot mai multor stâlpișori metalici pe trotuarele Capitalei, cu scopul de a împiedica staționarea și parcarea autovehiculelor.

Să fie foarte clar: siguranța pietonilor trebuie protejată, iar trotuarele trebuie să rămână accesibile persoanelor în vârstă, copiilor, părinților cu cărucioare și persoanelor cu dizabilități.

Dar protejarea pietonilor nu trebuie transformată într-un pretext pentru evitarea obligației administrației de a construi parcări și de a organiza corespunzător spațiul urban.

Astăzi, cetățenii se confruntă cu o situație contradictorie: în multe cartiere nu există suficiente locuri de parcare, iar administrația intervine prin montarea unor obstacole fizice, fără ca această măsură să fie însoțită întotdeauna de prezentarea unor alternative concrete.

Este mult mai simplu să montezi un stâlp metalic decât să construiești o parcare!

Dar administrarea unei capitale europene nu se poate reduce la  taxe, interdicții și obstacole.

Consider că trebuie clarificate public temeiurile juridice și administrative în baza cărora au fost amplasați acești stâlpișori.

Cine a aprobat amplasarea lor?

În baza căror avize?

Ce instituție a stabilit necesitatea fiecărei intervenții?

Care au fost costurile suportate din fondurile publice?

Au fost respectate cerințele de accesibilitate pentru pietoni și persoanele cu mobilitate redusă?

Acestea nu sunt întrebări lipsite de importanță.

Sunt întrebări legitime privind modul în care administrația gestionează domeniul public și cheltuiește banii cetățenilor.

Nu contestăm dreptul administrației de a proteja trotuarele.

Contestăm lipsa unei abordări integrate, în care interdicțiile sunt vizibile imediat, taxele suplimentare apar ca ciupercile și nu sunt transparente, dar soluțiile de parcare întârzie să apară.

Solicităm Primăriei Municipiului București și autorităților competente să publice situația amplasărilor de stâlpișori, avizele și documentațiile aferente, costurile lucrărilor și criteriile care au justificat alegerea acestor amplasamente.

Totodată, cerem verificarea situațiilor în care stâlpișorii ar putea îngusta nejustificat spațiul pietonal, ar putea afecta accesul persoanelor cu dizabilități sau ar putea crea alte riscuri pentru circulație.

Respectarea legii nu poate fi cerută numai cetățeanului.

Ea trebuie demonstrată, în primul rând, de administrația care impune restricțiile!

Bucureștenii au nevoie de trotuare libere, de parcări suficiente, de un transport în comun comod, sigur și organizat în respectul cetățeanului și de o administrație care să găsească soluții echilibrate pentru toate categoriile de participanți la trafic.

Nu cerem tolerarea parcării ilegale.

Cerem ca eliminarea acesteia să fie însoțită de planificare urbană, investiții și transparență.

Cetățeanul nu trebuie să plătească tot mai mult pentru a primi tot mai puțin!

Bucureștiul nu trebuie administrat prin improvizații, restricții și tarife prezentate ca soluții universale.

Capitala României are nevoie de ordine în investiții, respect pentru timpul cetățenilor și transparență în fiecare decizie care afectează viața comunității.

          Cerem termene, nu promisiuni!

Cerem rezultate, nu explicații fără sfârșit!

Cerem respect pentru bucureșteni!

Pentru că un oraș civilizat nu se construiește doar prin ceea ce interzice și taxează, ci mai ales prin ceea ce oferă locuitorilor săi!