A început școala, milioane de copii au intrat pe porți, mulți dintre ei cu ghiozdane noi și cu emoția primei zile. Iar câteva mii dintre ei vor descoperi, ca în fiecare an, că la școala lor toaleta este tot în curte, fără apă curentă și fără canalizare. În anul 2026. Și, nu spun eu asta, o scrie, negru pe alb, Ministerul Educației, în propriile documente.
Pe 28 august, cu șapte zile înainte de sunetul primului clopoțel, ministerul a pus în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern prin care alocă 7,8 milioane de lei pentru grupurile sanitare din 97 de școli. Șapte zile. După ce vacanța de vară s-a scurs întreagă, cu școlile goale, cu tot răgazul din lume pentru a face aceste lucrări fără ca vreun copil să fie deranjat.
Și nu a fost o surpriză. Nimeni nu a fost luat prin surprindere de începerea școlii, deși așa pare. Din chiar nota de fundamentare a proiectului aflăm că, pe 7 mai, ministerul le ceruse inspectoratelor școlare să verifice care sunt unitățile ce nu și-au terminat lucrările. 7 mai. Aveau la dispoziție lunile mai, iunie, iulie, august. Patru luni. Asociațiile primăriilor au fost consultate abia pe 20 august. Proiectul a apărut pe 28. Iar consultarea publică, de zece zile, se termină după ce copiii sunt deja în bănci. Anul trecut, actul similar a fost adoptat în aprilie. Deci se poate, când există voință, se poate.
Dar, partea cea mai greu de explicat abia acum vine: Ministerul spune că finanțează 97 de școli, cu 7,8 milioane de lei. Numai că anexele publicate alături de proiect, adică tocmai listele asupra cărora cetățenii și primarii sunt chemați să se pronunțe, cuprind 175 de poziții și 14,5 milioane de lei. Sunt anexele de anul trecut. Cu alte cuvinte, lista celor 97 de școli nu există în documentele puse în dezbatere. Un primar din județul Iași, din Vaslui sau din Botoșani nu are cum să afle dacă școala din comuna lui e pe listă. Aceasta nu se numește consultare publică. Se numește formalitate.
Iar peste toate acestea, banii scad, spre exemplu, în 2024, pentru toaletele școlilor s-au alocat 24 de milioane și jumătate de lei. În 2025, 14,5 milioane. Anul acesta, 7,9. Într-o problemă din cauza căreia școli întregi nu pot obține nici măcar autorizație sanitară de funcționare, pentru că lipsa apei și a canalizării este, spune tot ministerul, una dintre principalele cauze. Reducem la jumătate finanțarea pentru o rușine națională pe care nu am reușit să o ștergem în treizeci și șase de ani.
Stimați colegi, ne place să vorbim aici despre digitalizare, despre inteligență artificială în școli, despre competențe pentru secolul XXI. Sunt teme importante. Dar un copil care iarna traversează curtea prin zăpadă ca să ajungă la o latrină nu are nevoie întâi de tablă interactivă. Are nevoie de apă caldă și de o ușă care se închide. Are nevoie de demnitatea elementară pe care statul român i-o datorează și pe care i-o amână an după an, hotărâre după hotărâre, anexă greșită după anexă greșită.
Cer ministerului trei lucruri, foarte simple. Întâi, să publice de îndată lista reală a celor 97 de școli și să reia consultarea, ca oamenii să știe despre ce vorbim. Al doilea, să spună public data la care banii ajung la primării și data la care fiecare dintre aceste școli va avea grup sanitar funcțional. Al treilea, să prezinte Parlamentului un plan cu termen ferm pentru eliminarea completă a toaletelor din curtea școlilor din România. Un termen, o cifră, o semnătură. Nu încă o hotărâre publicată în ultima săptămână de vacanță.
Pentru că un stat care nu poate asigura o toaletă cu apă curentă într-o școală nu poate pretinde că are o strategie pentru educație!
