Vasile Nagy – declaraţie politică intitulată “Municipiul Arad”

“Municipiul Arad”

Municipiul Arad este una din cele mai vechi aşezări urbane din ţara noastră, fiind menţionat documentar pentru prima dată în anul 1080 sub acest nume, iar ca oraş, în anul 1329.

Este primul oraş important din România, la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureş, la o altitudine de 107 m, la 30 de km. de munţii Zărandului, parte a Carpaţilor Occidentali, cu teritoriul administrativ de 252,85 km².

Dezvoltarea economică a oraşului Arad a fost favorizată de aşezarea sa geografică deoarece se află la intersecţia drumurilor comerciale, foarte aproape de graniţă. Aradul a devenit un centru industrial şi comercial care a constituit baza de dezvoltare a industriei arădene, fiind printre cele mai importante centre manufacturiere.

În ultima parte a secolului al XIX-lea, pe lângă mica industrie, îşi face apariţia şi marea industrie, moara cu aburi, fabrica de spirt şi drojdie şi fabrica textilă a fraţilor Neuman, fabrica de maşini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel, care prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa, fabrica de vagoane condusă de Johann Weitzer.

În perioada interbelică, marea industrie continuă să fie reprezentată de uzinele Astra – constituite în 1920, unde se vor construi vagoane de cale ferată şi de tramvai, automotoare, camioane şi avioane -, de fabricile de textile, ITA, FITA, ŢEBA, de moara Neuman, de fabrica de mobilă Lengyel.

Apar noi activităţi industriale, cum ar fi Fabrica de zahăr (1926), “Polyrom” (lacuri şi vopsele, 1930), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice 1935), “Iron” (aparate radio şi electrotehnice). În 1937 existau 110 unităţi industriale, în comparaţie cu 59, cât existau în 1919.

Conform recensământului din anul 1910, populaţia Aradului era de 63.166 locuitori, iar, conform recensământului din anul 1930, populaţia Aradului era de 77.181 locuitori

Potrivit recensământului din anul 2002, Aradul avea o populaţie de 172.824 locuitori, iar, conform recensământului din anul 2011, populaţia Aradului a scăzut, cu aproape 25.000, la 147.992.

Aradul, ca aproape toate reşedinţele de judeţ din ţară, a crescut inevitabil ca dimensiune, deoarece s-au construit cartiere noi, zone industriale noi, în perioada 1990-2006, iar, după 2006, suprafaţa construită urbană a avut o creştere de 3,21%, dar în dispersie, în timp ce populaţia şi suprafaţa construită au crescut şi s-au densificat mai degrabă în vecinătatea municipiului, zona inelului periurban.

La Arad s-a înregistrat, între 1990 şi 2006, o contractare fizică considerabilă de neimaginat, având în vedere că un oraş, care, în trecut, a reprezentat un motor economic industrial şi agricol, a căzut pe ultimul loc la nivel naţional, motivul fiind predominanta fragmentare industrială.

Municipiul Arad trebuie să folosească banii europeni nerambursabili pentru mobilitate, autobuze noi, pentru modernizarea infrastructurii, reabilitarea clădirilor şi a spaţiilor verzi.

Proiectele europene, fondurile europene nerambursabile, trebuie să facă bine comunităţii arădene, să dea de lucru, să creeze profit şi pentru firmele care nu au câştigat neapărat un contract.

Este nevoie şi de dezvoltarea şi furnizarea serviciilor digitale, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru cetăţeni, pregătirea comunităţii pentru viitorul digital, crearea unui mediu urban sigur şi inteligent, întărirea comunităţii, prin încurajarea participării active a cetăţenilor, şi îmbunătăţirea conectivităţii.

Ca să redevină un oraş prosper, Aradul trebuie să atragă investiţii semnificative în spaţii industriale şi logistice, platforma industrială HUF, parcul industrial UTA 2 şi CT Park Arad fiind câteva dintre centrele de creştere.

În cazul creşterii Aradului în dimensiune, nu tot timpul putem vorbi neapărat şi despre creşterea numărului populaţiei. Dezvoltarea unor cartiere noi în suburbii, poate însemna doar mutarea unor localnici înspre zonele urbane marginale, în timp ce partea centrală a oraşului trece printr-un proces sistematic de depopulare.

Pentru a putea adopta politici publice corecte, trebuie să fie cunoscute datele reale privind situaţia economică a Aradului, datele oficiale ale indicatorilor economici, sociali şi financiari principali.

Avem nevoie să oferim o perspectivă reală asupra calităţii vieţii în Arad, cetăţenii au nevoie să cunoască adevărul privind situaţia economică, nu au nevoie să li se creeze iluzia că trăiesc în bunăstare, să li se inducă senzaţia că în oraşul nostru există un nivel de trai mult mai ridicat decât nivelul din întreaga ţară.

Consolidarea economiei municipiului Arad este vitală pentru sprijinirea eforturilor naţionale de convergenţă mai rapidă cu UE pentru generarea unei creşteri sustenabile şi pe termen lung.

Autorităţile locale trebuie să vină cu soluţii concrete la problemele actuale şi trebuie să utilizeze adecvat instrumentele de finanţare ale Uniunii Europene.

Aradul se confruntă cu provocări reale, începând de la transportul public, educaţie, spaţii verzi şi spaţii publice, la facilităţi de agrement şi petrecere a timpului liber şi incluziune socială.