Vasile Nagy – declarație de presă – Infrastructura feroviară românească.

Într-o declaraţie politică expusă în şedinţa din data de 7 aprilie, deputatul Vasile Nagy subliniază dimensiunea infrastructurii feroviare.

Infrastructura reprezintă cea mai importantă resursă logistică a transportului feroviar, iar dezvoltarea infrastructurii trebuie privită din perspectiva necesităţii dezvoltării transportului feroviar. Reţeaua de infrastructură din România este într-o stare necorespunzătoare, iar mentenanţa şi reînnoirea acesteia sunt insuficiente. Infrastructura rutieră nu deţine o capacitate relevantă pentru a oferi servicii satisfăcătoare, iar infrastructura feroviară nu poate contribui eficient la descongestionarea reţelei rutiere datorită stării tehnice necorespunzătoare care limitează sever competitivitatea serviciilor de transport feroviar. Investiţiile în infrastructura feroviară impulsionează creşterea economică, creează bunăstare şi locuri de muncă şi favorizează accesibilitatea geografică, comerţul şi mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creşterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului. Principala prioritate strategică privind dezvoltarea infrastructurii feroviare o reprezintă creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, în principal prin creşterea nivelului de performanţă al infrastructurii feroviare. Principala direcţie de acţiune prioritară trebuie să vizeze recuperarea în ritm accelerat a restanţelor privind reînnoirea infrastructurii, cu accent pe refacţia liniilor curente şi directe. Reînnoirea infrastructurii feroviare trebuie completată cu recuperarea accelerată a restanţelor privind reparaţiile curente, precum şi cu întreţinerea infrastructurii la nivelul necesar pentru “funcţionarea în regim permanent”. Statul este proprietarul infrastructurii feroviare, de unde derivă şi obligaţia de a asigura finanţarea necesară pentru mentenanţa, reînnoirea şi dezvoltarea acesteia. Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă. Finanţarea insuficientă a reînnoirilor, complementar cu subfinanţarea întreţinerii curente a infrastructurii şi a reparaţiilor, conduce la creşterea exponenţială a probabilităţii de apariţie a noi defectări ale elementelor infrastructurii, cu consecinţe privind limitarea drastică a performanţelor circulaţiei trenurilor şi scăderea semnificativă a atractivităţii ofertei sistemului feroviar. Comparativ cu situaţia existentă pe plan european, România se situează pe penultimul loc în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii feroviare. Se constată o tendinţă persistentă de a se finanţa din fonduri publice preponderent transportul rutier în dauna celui feroviar. Finanţarea insuficientă a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii. Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor.Este necesară o infrastructură eficientă şi performantă, capabilă să susţină creşterea durabilă a competitivităţii transportului feroviar. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aferente coridoarelor europene de transport reprezintă în primul rând o obligaţie asumată de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Trebuie însă avut în vedere că traseul românesc al acestor coridoare este inclus integral în reţeaua feroviară primară. Ca urmare, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare trebuie tratată inclusiv ca o oportunitate importantă de a susţine eficient creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă. Dezvoltarea prioritară a transportului feroviar reprezintă a problemă de interes naţional deoarece este un mod de transport ieftin, eficient energetic şi puţin poluant, care poate susţine cu maximă eficienţă creşterea economiei naţionale. Viteza comercială reprezintă principalul indicator de performanţă a circulaţiei trenurilor, care influenţează decisiv atractivitatea serviciilor oferite de sistemul feroviar mai ales în traficul de pasageri. Având în vedere că întreţinerea insuficientă sau neadecvată poate compromite rezultatele altor măsuri de creştere a vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară, trebuie considerat că această acţiune reprezintă o pre-condiţie pentru creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară. Reînnoirea infrastructurii feroviare este necesară pentru a permite înlocuirea componentelor cu grad ridicat de uzură şi/sau defecte şi a menţine la nivel scăzut probabilitatea de apariţie a unor noi defectări. Din perspectiva vitezelor de circulaţie, reînnoirile au rolul de a mări viteza de circulaţie permisă de infrastructură până la nivelul vitezei proiectate a reţelei feroviare. Această acţiune strategică înseamnă reabilitarea într-un ritm sustenabil a infrastructurii feroviare, cu focalizare îndeosebi asupra reţelei primare, astfel încât să permită funcţionarea acesteia la parametrii proiectaţi iniţial. Având în vedere nivelul ridicat al restanţelor la reînnoire, care a condus la o stare avansată de degradare a infrastructurii, pentru perioada următoare este necesar un program accelerat de reînnoire care să vizeze creşterea progresivă a ritmului anual de refacţie a liniilor curente şi directe, refacerea geometriei liniilor pentru a permite circulaţia cu viteze de peste 160 km/h. Este necesară modernizarea reţelei existente, cu prioritate maximă acordată infrastructurii feroviare interoperabile incluse în Coridoarele Europene, în scopul asigurării performanţelor şi exploatării eficiente a acestora.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a strâns la nivel național, precum și din diaspora, peste 2 milioane de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. „Românii nu îl mai vor pe Klaus Iohannis. Această campanie s-a bucurat de o largă susținere […]
Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]
Către: Domnul Sorin Mihai Câmpeanu, Ministrul Educației Adresată de către: Evdochia Aelenei Circumscripția electorală: Nr. 14, Constanța Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Ședința Senatului din: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Clarificări cu privire la măsuri de prevenirea abandonului școlar Domnule Ministru, Proiectul „România Educată” a început […]