Vasile Nagy – declarație de presă – Infrastructura feroviară românească.

Într-o declaraţie politică expusă în şedinţa din data de 7 aprilie, deputatul Vasile Nagy subliniază dimensiunea infrastructurii feroviare.

Infrastructura reprezintă cea mai importantă resursă logistică a transportului feroviar, iar dezvoltarea infrastructurii trebuie privită din perspectiva necesităţii dezvoltării transportului feroviar. Reţeaua de infrastructură din România este într-o stare necorespunzătoare, iar mentenanţa şi reînnoirea acesteia sunt insuficiente. Infrastructura rutieră nu deţine o capacitate relevantă pentru a oferi servicii satisfăcătoare, iar infrastructura feroviară nu poate contribui eficient la descongestionarea reţelei rutiere datorită stării tehnice necorespunzătoare care limitează sever competitivitatea serviciilor de transport feroviar. Investiţiile în infrastructura feroviară impulsionează creşterea economică, creează bunăstare şi locuri de muncă şi favorizează accesibilitatea geografică, comerţul şi mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creşterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului. Principala prioritate strategică privind dezvoltarea infrastructurii feroviare o reprezintă creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, în principal prin creşterea nivelului de performanţă al infrastructurii feroviare. Principala direcţie de acţiune prioritară trebuie să vizeze recuperarea în ritm accelerat a restanţelor privind reînnoirea infrastructurii, cu accent pe refacţia liniilor curente şi directe. Reînnoirea infrastructurii feroviare trebuie completată cu recuperarea accelerată a restanţelor privind reparaţiile curente, precum şi cu întreţinerea infrastructurii la nivelul necesar pentru “funcţionarea în regim permanent”. Statul este proprietarul infrastructurii feroviare, de unde derivă şi obligaţia de a asigura finanţarea necesară pentru mentenanţa, reînnoirea şi dezvoltarea acesteia. Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă. Finanţarea insuficientă a reînnoirilor, complementar cu subfinanţarea întreţinerii curente a infrastructurii şi a reparaţiilor, conduce la creşterea exponenţială a probabilităţii de apariţie a noi defectări ale elementelor infrastructurii, cu consecinţe privind limitarea drastică a performanţelor circulaţiei trenurilor şi scăderea semnificativă a atractivităţii ofertei sistemului feroviar. Comparativ cu situaţia existentă pe plan european, România se situează pe penultimul loc în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii feroviare. Se constată o tendinţă persistentă de a se finanţa din fonduri publice preponderent transportul rutier în dauna celui feroviar. Finanţarea insuficientă a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii. Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor.Este necesară o infrastructură eficientă şi performantă, capabilă să susţină creşterea durabilă a competitivităţii transportului feroviar. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aferente coridoarelor europene de transport reprezintă în primul rând o obligaţie asumată de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Trebuie însă avut în vedere că traseul românesc al acestor coridoare este inclus integral în reţeaua feroviară primară. Ca urmare, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare trebuie tratată inclusiv ca o oportunitate importantă de a susţine eficient creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă. Dezvoltarea prioritară a transportului feroviar reprezintă a problemă de interes naţional deoarece este un mod de transport ieftin, eficient energetic şi puţin poluant, care poate susţine cu maximă eficienţă creşterea economiei naţionale. Viteza comercială reprezintă principalul indicator de performanţă a circulaţiei trenurilor, care influenţează decisiv atractivitatea serviciilor oferite de sistemul feroviar mai ales în traficul de pasageri. Având în vedere că întreţinerea insuficientă sau neadecvată poate compromite rezultatele altor măsuri de creştere a vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară, trebuie considerat că această acţiune reprezintă o pre-condiţie pentru creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară. Reînnoirea infrastructurii feroviare este necesară pentru a permite înlocuirea componentelor cu grad ridicat de uzură şi/sau defecte şi a menţine la nivel scăzut probabilitatea de apariţie a unor noi defectări. Din perspectiva vitezelor de circulaţie, reînnoirile au rolul de a mări viteza de circulaţie permisă de infrastructură până la nivelul vitezei proiectate a reţelei feroviare. Această acţiune strategică înseamnă reabilitarea într-un ritm sustenabil a infrastructurii feroviare, cu focalizare îndeosebi asupra reţelei primare, astfel încât să permită funcţionarea acesteia la parametrii proiectaţi iniţial. Având în vedere nivelul ridicat al restanţelor la reînnoire, care a condus la o stare avansată de degradare a infrastructurii, pentru perioada următoare este necesar un program accelerat de reînnoire care să vizeze creşterea progresivă a ritmului anual de refacţie a liniilor curente şi directe, refacerea geometriei liniilor pentru a permite circulaţia cu viteze de peste 160 km/h. Este necesară modernizarea reţelei existente, cu prioritate maximă acordată infrastructurii feroviare interoperabile incluse în Coridoarele Europene, în scopul asigurării performanţelor şi exploatării eficiente a acestora.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI           În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1)  și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă „Lege pentru modificarea și completarea Legii […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată„LEGE pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 16 alin. (1) […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintămPropunerea legislativă ”Lege pentru aprobarea Programului național de conformare a fondului […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată„Lege pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor […]
CĂTRE, BIROUL PERMANENT AL SENATULUI În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată„Lege pentru completarea art. 128 din Legea învățământului […]