Valentin-Rică Cioromelea – Întrebare parlamentară – Măsuri pentru sprijinul pescuitului în Delta Dunării

Adresată: domnului PETRE DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Senator VALENTIN-RICĂ CIOROMELEA

Circumscripția electorală: nr. 38, Tulcea

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 22-02-2023

Obiectul întrebării: Măsuri pentru sprijinul pescuitului în Delta Dunării

Stimate domnule ministru,

Așa cum știți, Delta Dunării este cea mai mare întindere de zone umede din Europa,  care cuprinde lacuri, iazuri, cursuri de apă și canale. Doar 9% din suprafață ei este permanent deasupra apei. Viața pentru cei 10.000 de locuitori din centrul Deltei este o provocare continuă, iar accesul lor la serviciile sociale și economice de bază este limitat. Transportul pe apă este, în multe situații, singura opțiune pentru a călători către destinații din centrul Deltei. Delta mai are, de asemenea, acces limitat la serviciile de bază, cum ar fi apă curentă și canalizare, în comparație cu zonele rurale învecinate. Serviciile de sănătate și educație sunt și ele afectate de condițiile geografice.

Principala ocupație a populației din Delta Dunării este pescuitul, o activitate economică importantă, de care depinde mai mult de jumătate din populaţia activă. Pescuitul este una din cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei din Delta Dunării, pe care o desfășoară atât pescarii autorizați, cât și membrii familiilor lor, care au dreptul legal de a pescui pentru nevoi proprii.

În diverse studii se subliniază starea precară a comunităţilor pescăreşti din Delta Dunării. Alături de statisticile alarmante ce indică gradul de sărăcie a localnicilor, acestea conduc la nevoia urgentă de a dezvolta soluţii de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă pentru pescari şi pentru familile acestora.

Pescuitul tradițional în scop comercial are un puternic caracter sezonier, prin urmare nu este o activitate generatoare de venituri sigure, constante. Cele mai mari cantități de pește se înregistrează la pescuitul de primăvară şi la cel de toamnă. Veniturile pescarilor sunt determinate de randamentul pescuitului și de prețul de pe piață a peștelui.

Sectorul piscicol nu poate fi susținut doar din inițiative private, deoarece costul de producție într-o piață concurențială este mare și nu acoperă prețul final al peștelui. Acest preț este mai mic în țările europene, dar și în cele necomunitare, unde statele acordă subvenții directe și indirecte, cum ar fi subvenționarea combustibilului și a transportului pe apă.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să ne transmiteți poziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale față de următoarele aspecte:

  1.  Evoluția producției interne de pește în ultimii 30 de ani și evoluția importurilor de pește în aceeași perioadă;
  2.  Evoluția numărului de ferme piscicole autorizate în ultimii 30 de ani;
  3.  Câte ferme piscicole au accesat finanțări nerambursabile în cadrul programelor POP 2007-2013 și POPAM 2014-2020;
  4.  Câte ferme de acvacultură sunt afectate de măsurile impuse de auditul ECA privind aplicarea de corecții financiare în cadrul finanțărilor acordate prin măsura II.2 din cadrul POPAM 2014-2010;
  5.  Care este valoarea corecțiilor financiare la nivelul tuturor beneficiarilor;
  6.  Cine este responsabil de introducerea în cadrul ghidurilor de finanțare a posibilității “cofinanțării prin aport în natură”? Acest aspect a fost discutat și aprobat de către reprezentanții DG MARE?
  7.  Cine răspunde pentru eroarea care a apărut în timpul derulării finanțărilor?
  8.  De ce această eroare este imputată beneficiarilor, câtă vreme ea nu a fost evidențiată/prevăzută în ghiduri, în timpul evaluării și a contractării, nici în certificarea plăților?
  9.  Ce măsuri aveți în vedere în susținerea beneficiarilor nevinovați, care astăzi plătesc pentru eroarea autorităților?

10. Cunoașteți faptul că acest risc duce la falimentul unor ferme piscicole?

11. Considerați că în aceste condiții, sectorul piscicol va mai accesa fonduri prevăzute în măsura PAP 2021-2027?

12. Ați luat în considerare măsuri legislative pentru susținerea sectorului piscicol, precum subvenționarea combustibilului folosit în activități piscicole, subvenționarea activității propriu-zise, compensații pentru pagubele produse fermelor piscicole de către păsările ihtiofage, subvenționarea prețului apei etc?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

”Astăzi, cadrele medicale au ieșit din nou în stradă. Cei care ar trebui să reprezinte o categorie prioritară pentru statul român se văd umiliți de către cei care administrează domeniul sănătății. Revendicările colegilor mei aflați în stradă sunt normale, acestea fiind lucruri de bun simț care […]
Propunerea europarlamentarului AUR Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, vine la finalul unei săptămâni în care acesta a vizitat mai multe județe afectate de secetă în sudul României și a discutat cu agricultori, specialiști și reprezentanți ai comunităților devastate […]
Președintele AUR, George Simion, a prezentat joi, la Turceni, în județul Gorj, planul de măsuri pentru domeniul energetic. Liderul AUR a declarat că dacă vrem să avem industrie, atunci trebuie să ne gândim la acele industrii care funcționează cu resursele noastre. „Trebuie să exploatăm toate resursele […]
Aflat la Orodel, județul Dolj, în cea de-a treia zi a campaniei pe care o întreprinde în județele din sudul României afectate de secetă și de pesta micilor rumegătoare, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și liderul delegației partidului în Parlamentul European, Claudiu Târziu, a […]
Cum mai toate comentariile iscate de cartea senatorului Ciucă seamănă între ele, nu mă voi apuca acum să le repet. Mă voi mărgini să fac câteva considerații pe care genul acesta de carte le îndreptățește. Ce îi reproșez autorului Ciucă nu e lipsa de talent, pe […]
”Candidații pentru alegerile prezidențiale din acest an au o foarte mare problemă, din ceea ce văd, cu privire la școlile absolvite. Primul a fost Marcel Ciolacu, cel care fuge și nu își prezintă diploma de BAC. De ar fi fost singurul mai ziceam. Dar, ce am […]