Valentin-Rică Cioromelea – Întrebare parlamentară – Limitarea plăților cash și impactul asupra cetățenilor

Adresată: Domnului  Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Finanțelor

               Domnului Mugur Constantin Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României

De către Domnul senator: Valentin-Rică CIOROMELEA

Circumscripția electorală: Nr. 38, Tulcea

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 07.11.2022

Obiectul Întrebării – Limitarea plăților cash și impactul asupra cetățenilor

       În fața acestei inițiative de limitare a plăților în numerar, trebuie să exprimăm o profundă îngrijorare și dezamăgire față de modul în care această măsură ar putea afecta cetățenii. Deși se susține că limitarea are scopul de a combate evaziunea fiscală, adevărul este mult mai complex.

Această inițiativă  pare să slujească mai degrabă interesele băncilor și instituțiilor financiare, sub umbrela pretextului de a lupta împotriva evaziunii fiscale. 

În primul rând, fiecare tranzacție cu cardul atrage un comision, iar banca emitentă a cardului primește o parte din suma pe care fiecare cetățean o plătește la fiecare achiziție. În România, acest comision ajunge la 0.2% pentru cardurile de debit. Cu alte cuvinte, insistența băncilor de a furniza carduri nu e motivată de un altruism, ci mai degrabă de dorința lor de a încasa bani pe seama fiecărei tranzacții cu cardul. 

Se susține în mod fals că utilizatorii de carduri “nu simt nimic” atunci când folosesc această metodă de plată. Totuși, adevărul este că aceștia simt, dar nu direct. Băncile se străduiesc să compenseze comisioanele percepute prin creșterea prețurilor și adaosului comercial, ceea ce în final se traduce într-un cost adițional pentru consumatori. De ce? În aceeași inițiativă propusă tot de dumneavoastră, ați impus o taxă de 2% din cifra de afaceri pentru bănci, o măsură bună în cazul în care băncile ar acționa corect și nu s-ar concentra exclusiv pe obținerea de profit. Cu toate acestea, acestea par a încerca să compenseze pierderile generate de aceste taxe prin creșterea comisioanelor pentru operațiunile cu numerar și comisioanele pentru administrarea conturilor personale. În plus, fiecare card vine la pachet cu o taxă de emitere și o serie de comisioane de întreținere, iar relația cu banca presupune îndeplinirea anumitor condiții, consumând astfel timp și resurse financiare ale cetățenilor

Cu toate că Guvernul Ciolacu invocă cu fermitate lupta împotriva evaziunii fiscale ca principală motivare a limitării plăților în numerar, trebuie să privim cu scepticism acest argument. Se afirmă că această măsură vizează combaterea unor practici ilegale, dar, în fapt, cea mai mare parte a tranzacțiilor se efectuează cu bani din venituri salariale, adică venituri care sunt fiscalizate în mod corect. Prin urmare, este firesc să ne întrebăm ce evaziune poate comite cetățeanul salariat, care își achită impozitele și contribuțiile sociale.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarea întrebare:

1.       Câte conturi bancare active sunt la nivelul țării, conform datelor statistice oficiale disponibile?

2.       După implementarea pachetului fiscal propus, câte conturi bancare noi preconizați că se vor deschide în următorii 12 luni?

3.       Care este suma estimată pe care băncile o vor câștiga pentru fiecare tranzacție efectuată cu cardul, având în vedere comisioanele percepute?

4.       Ce sumă de bani reprezintă comisioanele percepute de bănci pentru fiecare tranzacție efectuată cu carduri bancare, în special cardurile de debit, și cum se reglementează aceste comisioane pentru a proteja interesele consumatorilor?

5.       Pot fi furnizate date statistice referitoare la plățile cash versus plățile electronice în România și cum influențează aceste date decizia de a limita plățile în numerar?

6.       Care sunt argumentele și datele care susțin că majoritatea tranzacțiilor cu numerar sunt asociate evaziunii fiscale, atunci când veniturile salariale sunt fiscalizate în mod regulat?

7.       Care sunt măsurile prevăzute pentru a compensa costurile adiționale și taxele asociate cu utilizarea cardurilor bancare, precum taxele de emitere și comisioanele de întreținere, și cum se asigură că cetățenii nu sunt afectați negativ de aceste costuri?