Adresată de către domnul senator: Sorin-Cristian MATEESCU
Circumscripția electorală: Nr. nr.14, Constanţa
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Şedinţa Senatului din data de: 10.05.2023
Titlul declaraţiei politice: Românitatea Balcanică are nevoie de sprijinul consistent al statului român
Stimați colegi,
Domnule președinte, stimați colegi,
Astăzi voi vorbi de la această înaltă tribună a Senatului României nu doar în calitate de senator de Constanța, ci, mai ales, în calitate de român de viță aromână. Bunicul meu patern, Mișu Stere, român din Giumaia de Sus, Macedonia, astăzi Blagoevgrad, a venit în România, în anul 1922.
La 10 mai 1905 România a repurtat o strălucită victorie diplomatică. Acum 118 ani, în seara zilei de 9 mai 1905, dând curs cererilor energice ale României, sultanul Abdul Hamid al II-lea emitea la Constantinopol un Decret imperial, o Iradea, prin care românii din Imperiul Otoman erau recunoscuţi oficial drept a şaptesprezecea naţiune, distinctă de greci. A doua zi, pe 10 mai 1905, Iradeaua sultanală a fost adusă la cunoştinţa publicului, împreună cu o Teșkerea a Ministerului otoman de Justiție. Astfel, românii de viţă meglenoromână şi aromână căpătau drepturi depline pe planul administraţiei locale, precum şi pe plan şcolar şi bisericesc. Din 1905 până în 1948 aromânii și meglenoromânii au sărbătorii ziua de 10 mai, ca zi a românilor din Balcani. 10 mai, nu 23 mai, cum încearcă astăzi unii urmași ai românilor balcanici veniți în patria mamă pentru a se salva de persecuțiile grecești.
Intervenţiile energice ale României pentru recunoaşterea oficială a românilor din cuprinsul Imperiului Otoman au durat mai mult de patru ani, datorându-se ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary.
În semn de mulţumire pentru gestul sultanului Abdul Hamid al II-lea de recunoaştere a naţionalităţii române din Imperiul Otoman, Regele României a dispus construirea unei mari Moschei în Constanţa, pentru necesităţile minorităţii turco-tătare din ţara noastră. Această moschee, cunoscută ca Moscheea Carol I şi ridicată în Piaţa Ovidiu din orașul nostru, a fost inaugurată la 31 mai 1913.
Ca stat înrudit, România a susținut în Balcani, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, 117 de școli și tot atâtea biserici în limba română literară, dar și în dialectele aromân și meglenoromân ale limbii române. Acest sprijin a fost acordat în special prin intermediul Societății de Cultură Macedo-Română, înfiinţată în anul 1880 prin Înalt Decret Domnesc, căreia i s-a recunoscut existenţa neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociaţie de utilitate publică în anul 2008. Instalarea comunismului a întrerupt procesul firesc de susținere culturală, educațională, bisericească și mediatică a românilor balcanici de către statul înrudit România. După căderea comunismului, România a putut relua sprijinul cultural pentru aromânii și meglenoromânii din statele balcanice.
Trebuie să spun câteva cuvinte despre pericolele care îi amenință pe românii balcanici. Există astăzi în țara noastră o mână de persoane puse benevol în serviciul unor interese străine și care își reneagă apartenența la marea familie culturală și lingvistică românească. Scopul acestor persoane este de a-i recunoaște drept străini pe aromânii și meglenoromânii din România, de a-i declara minoritari în propria țară și de a lipsi astfel România de statutul de stat înrudit al lor. Astfel, se dorește abandonarea românilor din statele balcanice, ca pradă ușoară în calea aculturației și asimilării. Comunitățile dialectale aromână și meglenoromână nu pot fi contrapuse, decât artificial, comunității dacoromâne. Afirm cu tărie că România a fost, este și va fi singurul stat național înrudit cultural și lingvistic cu minoritățile aromână, meglenoromână și istroromână din țările balcanice. Orice altă abordare este păguboasă și contraproductivă. Orice demers minoritarist în România este, de fapt, îndreptat contra aromânilor și meglenoromânilor din Balcani.
Astăzi, aromânii sunt recunoscuți doar în Albania cu numele lor propriu. Apreciem deschiderea statului și poporului frate albanez și disponibilitatea colaborării cu statul român în beneficiul minorității aromâne înrudite. Dorim să vedem aceeași deschidere și din partea Republicii Macedonia de Nord, a Bulgariei și, mai ales, a Greciei, care, din păcate, nu recunoaște nici astăzi minoritățile etnice aromână și meglenoromână din cuprinsul său. Aici Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni au un cuvânt de spus.
Cu toate că nu există statistici oficiale, se cunoaște că românitatea balcanică cuprinde astăzi între 4 și 5 milioane de persoane, indiferent de apelativele folosite în privința lor: români, rumâni, armâni, vlahi, valahi, fărșeroți, caravlahi, morlaci, torlaci, șopani, ciribiri, cici, rudari sau băieși.
Meglenoromânii, aromânii, istroromânii şi dacoromânii reprezintă o singură familie etnică şi culturală. Unitatea noastră etnică, în diversitatea ei locală sau dialectală, este un bun de nepreţuit.
Trăiască 10 mai românesc! Trăiască românitatea balcanică și românii de pretutindeni!
Nu există răspunsuri