Adresată:
Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României
Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor
De către: Deputat Robert ALECU
Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.02.2025
Obiectul întrebării: Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în cazul blocării nejustificate de către Guvernul ucrainean a înregistrării juridice a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, entitate religioasă în comuniune cu Biserica mamă – Patriarhia Română
Stimate domnule prim-ministru,
Stimate domnule ministru,
Dreptul de asociere religioasă al cetățenilor ucraineni aparținând minorității naționale române din Ucraina este garantat în mod expres de instrumentele legale interne și internaționale, la care Ucraina este parte – Constituția Ucrainei (art. 35), Legea minorităților (comunităților) naționale din Ucraina (art. 8, pct. 2), Legea Ucrainei privind libertatea de conștiință și organizațiile religioase (art. 9, 14), Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 9), dar și de Tratatul cu privire la relațiile de vecinătate și cooperare între România și Ucraina (pct. 6, art. 13).
Întruniți în ședința lor comună, la 25 august 2024, trei organizații religioase din Ucraina s-au constituit în Organizația Religioasă „Asociația Religioasă (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” (BORU), în conformitate cu legislația ucraineană în materie.
Adunarea de constituire a BORU, convocată în orașul Cernăuți, a adoptat Statutul de organizare și funcționare a acestei entități de cult sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române. Fondatori ai BORU sunt comunități ortodoxe cu enorie etnic română din regiunile Odesa și Cernăuți.
Având binecuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în data de 28 august 2024 BORU a solicitat înregistrarea sa de către Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință din Ucraina, pentru ca astfel Organizația să fie recunoscută ca persoană juridică în Ucraina, la care să adere comunitățile ortodoxe românești din Ucraina. BORU i-a prezentat Serviciului de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei toate actele necesare înregistrării juridice (de stat) a BORU.
Potrivit legislației ucrainene în vigoare, o decizie privind înregistrarea BORU ar fi trebuit adoptată și comunicată de către organul de stat competent în termen de maximum o lună, termen care expira la 28 septembrie 2024.
La 27 septembrie 2024 și 08 octombrie 2024 Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei a confirmat că documentația depusă la Kiev în vederea înregistrării juridice a Organizației Religioase ”Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” este completă, cuprinzând, între altele, și o scrisoare de confirmare a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (conducătorul centrului nostru religios de peste hotare).
În răspunsul dat Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina la 27 septembrie 2024, Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei menționează faptul că, „întrucât subiectul în cauză cuprinde probleme ale relațiilor interstatale româno-ucrainene și ucraineano-române, de asemenea se referă la bazele păcii interconfesionale și a bunei înțelegeri în societate, la drepturile persoanelor aparținând minorităților (comunităților) naționale, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință (DEES) va desfășura consultări extinse atât în țară, inclusiv cu oamenii de știință, cât și în afara țării, inclusiv cu partea română”.
De asemenea, s-a comunicat faptul că „Serviciul va emite un răspuns asupra actelor transmise drept urmare a consultărilor precum și a concluziilor primite din partea experților”, ceea ce echivalează cu o amânare sine die a soluționării cererii de înregistrare a Organizației Religioase „Asociația Religioasă (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” în conformitate cu legislația ucraineană și cadrul juridic internațional și european în vigoare.
În legătură cu aceste motive invocate de Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei, BORU și-a exprimat nemulțumirea, considerândule lipsite de bază legală și reprezentând o formă de împiedicare a activității legale a Organizației Religioase „Asociația Religioasă (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, ceea ce echivalează cu încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în general, după cum și cu cea privind protecția minorităților naționale, în special, așa cum acestea sunt definite și garantate de către legislația Ucrainei și principalele instrumente juridice internaționale și europene (în special Convenția Europeană a Drepturilor Omului).
În ceea ce privește consultările și concluziile pe care Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei a anunțat că intenționează să le primească din partea experților pentru putea da un răspuns asupra documentației transmise de către Organizația Religioasă „Asociația Religioasă (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, aceste consultări și concluzii ar fi trebuit să aibă loc în interiorul termenului prevăzut de lege pentru examinarea cererii de înregistrare prezentate de către BORU.
De asemenea, dreptul la libertatea de religie și asociere religioasă, așa cum este înțeles în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (inclusiv prin deciziile emise de CEDO), exclude aprecierea din partea statului sau a oricui altcineva cu privire la legitimitatea credințelor religioase, a modalităților de exprimare sau asociere a credincioșilor.
Organizația Religioasă „Asociația Religioasă (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” s-a constituit prin asocierea liberă a fondatorilor ei, fără vreun amestec din partea statului ucrainean sau a statului român și fără ca existența acestei organizații religioase să fie condiționată de voința unor terți.
Până în acest moment la Biserica Ortodoxă Română din Ucraina au aderat, tacit, subpresiunea unui sentiment de teamă de a fi persecutate de către autorități, 12 comunități religioase locale, iar altele 29 și-au exprimat dorința în același sens, sub rezerva că BORU va fi înregistrată juridic de către Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei. Precizăm că potrivit mai multor sondaje de opiniei efectuate în sântul minorității naționale române din Ucraina, peste 2/3 dintre membrii acesteia consideră necesară revenirea lor și a comunităților lor locale în comuniunea directă a Patriarhiei Române. Această dorință se explică și prin dorința păstrării unui climat de calm și echilibru în societate, evitând implicarea minorității naționale române în conflictul dintre diverse facțiuni ale Ortodoxiei din Ucraina (în special conflictul dintre PȚU – Biserica Ortodoxă din Ucraina, UPȚ – Biserica Ortodoxă Ucraineană sau PK – Biserica Ortodoxă Ucraineană Patriarhie Kievului și a întregii Rusii-Ucraine).
Precizăm că în Ucraina sunt înregistrate juridic și funcționează legal și în paralel mai multe entități religioase de confesiune ortodoxă, mai multe entități religioase de confesiune greco-catolică și mai multe entități religioase de confesiune mozaică. Niciuna dintre aceste entități religioase nu a întâmpinat dificultăți din partea Guvernului în ceea ce privește înregistrarea juridică și admiterea în legalitate.
Considerăm că dreptul cetățenilor ucraineni de etnie română și confesiune ortodoxă de a se asocia liber într-o organizație religioasă separată de stat este indispensabil pluralismului într-o societate autentic democratică și constituie punctul central al protecției pe care li-l oferă cetățenilor legislația Ucrainei și instrumentele juridice europene (în speță, art. 35 din Constituția Ucrainei, art. 9, 14 din Legea Ucrainei privind libertatea de conștiință și organizațiile religioase, precum și art. 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului).
Cunoaștem că Biserica Ortodoxă Română din Ucraina a invocat în cererile sale repetate adresate Serviciului de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei atât prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (în special cazurile Svyato Mykhailivska Parafiya c. Ucraina, Mitropolia Basarabiei si alții c. Moldovei, Cha’are Shalom Ve Tsedek c. Franței, Kokkinakis c. Greciei, Buscarini și alții c. San Marino, Hasan și Chaush c. Bulgariei, Biserica Catolică de la Canée c. Greciei).
Potrivit legislației ucrainene în vigoare (art. 14 al Legii Ucrainei privind libertatea de conștiință), organul competent de stat pentru organizațiile religioase (Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei), în cazuri speciale, poate examina și soluționa o cerere de înregistrare a cultelor religioase în maximum 3 luni de zile. Astfel, constatăm că autoritatea centrală ucraineană a încălcat termenele legale pentru examinarea și soluționarea pe fond a cererii de înregistrare juridică și admitere în legalitate a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina.
La 29 ianuarie 2025 a fost reînnoită cererea de înregistrare juridică a Organizației Religioase „Asociația Religioasă (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” și s-a cerut soluționarea pozitivă a acestei cereri.
La această dată nu dispunem de informații publice privind reacția Serviciului de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei în legătură cu cererea reînnoită din 29 ianuarie 2025.
În câteva zile se vor împlini 6 (șase) luni de la depunerea de către Biserica Ortodoxă Română din Ucraina a cererii oficiale privind înregistrarea sa juridică și admiterea în legalitate de către Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei.
Presa din Ucraina și din România relatează în ultima perioadă o întețire a amenințărilor și actelor de presiune asupra mai multor comunități ortodoxe ale românilor din Ucraina (bunăoară la Storojineț în 9 februarie 2025, la Hliboca/Adâncata în 14 februarie 2025 și chiar în orașul Cernăuți în 16 februarie 2025) în vederea trecerilor lor forțate la o entitate religioasă agreată și susținută de către autorități și anume Biserica Ortodoxă din Ucraina (PȚU) aflată în divergență și conflict major cu alte entități religioase din țara vecină (Biserica Ortodoxă Ucraineană – UPȚ sau Biserica Ortodoxă Ucraineană Patriarhia Kievului și a întregii Rusii-Ucraine – KP).
Presa a relatat că grupurile numeroase de presiune asupra comunităților ortodoxe române din regiunea Cernăuți au fost formate de persoane străine, în sensul că nu erau originare din localitățile vizate, adică a fost vorba despre grupări agresive desantate din afară și sprijinite tacit sau fățiș de către autoritățile/instituțiile de stat și agenții statului (polițiști), ceea ce oferă temeiuri pentru concluzia că asistăm la acțiuni dirijate de către stat împotriva minorității naționale române. În niciunul dintre aceste desantări provocatoare autoritățile de stat și agenții statului (polițiști) nu au intervenit adecvat, conform legii, pentru protejarea membrilor comunităților ortodoxe române.
Scenariile după care se desfășoară acțiunile acestor desanturi amintesc de modul în care Biserica Ortodoxă din Ucraina (PȚU) a preluat în septembrie 2024 Capela mitropoliților români din Cimitirul orășenesc din Cernăuți, locaș de cult folosit de credincioșii ortodocși români în ultimele trei decenii. Comunitatea românească din nordul Bucovinei și-a exprimat revolta în legătură cu acest caz și a cerut ajutorul autorităților statului înrudit România.
Am primit în ultima perioadă mai multe confirmări că în sânul minorității naționale române din Ucraina se instalează o atmosferă apăsătoare de frică și de frustrare în fața politicilor etnice ale Guvernului Ucrainean care blochează nejustificat înregistrarea juridică a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, ca entitate la care să poată adera liber și alte comunități ortodoxe române locale doritoare să evadeze din prizonieratul canonic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei Moscovei.
Precizăm de asemenea că Patriarhia Română „a luat act cu regret de faptul că autoritățile ucrainene au amânat nejustificat, pe termen neprecizat, recunoașterea juridică a Asociației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, deși aceasta din urmă îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația ucraineană în vigoare, și a aprobat continuarea demersurilor către autoritățile publice centrale din România și Ucraina pentru soluționarea acestei solicitări legitime”.
Exprimăm opinia că din perspectiva drepturilor omului și a documentelor internaționale, blocarea înregistrării Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina este nejustificată. Piedicile puse de către Guvernul de la Kiev contravin obligațiilor internaționale asumate de Ucraina și pot fi considerate un abuz împotriva libertății religioase și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
Impresia generală este că prin politicile etnice pe care Guvernul Ucrainei le promovează în raport cu minoritatea română din Ucraina, în speță prin blocarea înregistrării Bisericii Ortodoxe din Ucraina, urmărește descurajarea credincioșilor ortodocși români și a comunităților lor de a se detașa canonic de jurisdicțiile unor entități religioase slave (ruso-ucrainene) și de a reveni în comuniunea Bisericii lor tradiționale – Patriarhia Română, cu respectarea legislației ucrainene în domeniu și a cadrului internațional în materie de drepturi și libertăți fundamentale.
Această situație ridică un drastic semn de întrebare în ceea ce privește caracterul autentic democratic al regimului politic de la Kiev și sinceritatea angajamentelor asumate față de România (prin Tratatul de bază din 1997) și față de organismele europene din care Ucraina face parte.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
1. Dacă Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe (MAE), misiunea diplomatică română la Kiev și oficiile consulare ale României în Ucraina (Kiev, Cernăuți, Odesa și Slatina) au urmărit evoluțiile în chestiunea înregistrării de stat a BORU.
2. Cum tratează MAE și România ca stat înrudit, în general, din perspectiva legislației ucrainene, a cadrului juridic bilateral (în special Tratatul de bază din 1997), cât și a principalelor documente universale și europene privind drepturile omului, neînregistrarea BORU, în termenul legal, de către autoritatea ucraineană de stat competentă.
3. Ce demersuri oficiale concrete a întreprins partea română în dialogul politic bilateral cu Ucraina pentru ca aceasta din urmă să nu încalce drepturile legitime de liberă asociere și libertate de conștiință ale cetățenilor ucraineni de etnie română și confesiune ortodoxă asociați benevol în Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, entitate aruncată absolut nejustificat în afara cadrului legal de către Guvernul Ucrainei. Vă rugăm să specificați aici care a fost poziția oficială exprimată de partea ucraineană ca răspuns la sesizarea părții române.
4. Ce demersuri oficiale concrete a întreprins partea română pe plan internațional, precum și în cadrul organismelor internaționale preocupate de situația drepturilor omului, pentru a denunța politicile etnice și relele practici ale Guvernului Ucrainei în raport cu Biserica Ortodoxă Română din Ucraina ținută forțat și nejustificat în afara cadrului legal. Vă rugăm să vă referiți în mod special la demersurile întreprinse în discuțiile cu partenerii strategici ai României (bunăoară SUA) și cu organismele din care atât România, cât și Ucraina fac parte (ONU, Consiliul Europei, OSCE) sau din care Ucraina aspiră să facă parte (Uniunea Europeană).
5. Dacă autorități și instituții ale statului român, inclusiv instituții cu atribuții privind expertiza în domeniul drepturilor omului și libertăților religioase (bunăoară Ministerul Justiției, Institutul Român pentru Drepturile Omului, Secretariatul de Stat pentru Culte etc.), au fost sau nu solicitate, pe căi oficiale, de către autoritățile sau instituțiile ucrainene (Guvernul Ucrainei, MAE al Ucrainei, Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință, Ambasada Ucrainei în România etc.) în legătură cu cazul concret al Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina ținute forțat și nejustificat în afara legii timp de aproximativ 6 (șase) luni. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne prezentați detalii relevante.
6. Dacă subiectul blocării nejustificare a intrării BORU în legalitate a făcut sau nu obiectul discuțiilor în cadrul Comisiei mixte româno-ucrainene pentru minorități și dacă partea română a cerut sau nu convocarea de urgență a acestei Comisii mixte.
7. Dacă subiectul deblocării înregistrării juridice a BORU a fost sau nu abordat direct, în discuții oficiale sau corespondență, între prim-ministrul României Ion-Marcel Ciolacu și președintele Comitetului de Miniștri al Ucrainei Demis Șmâgal. În eventualitatea unui răspuns negativ la acest punct al întrebării parlamentare vă rugăm să indicați motivele temeinice pentru care prim-ministrul României nu a inițiat un asemenea dialog. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct, vă rugăm să precizați care a fost argumentația omologului ucrainean și ce angajamente și-a asumat în vederea deblocării situației.
Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.
Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.
Nu există răspunsuri