CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 alin din Constituția României, republicată, respectiv cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă „Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal” spre dezbatere și adoptare.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic și Social, avizul Consiliului Superior al Magistraturii și punctul de vedere al Guvernului.
Solicităm adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență.
INIȚIATOR:
Deputat: Ringo Dămureanu
EXPUNERE DE MOTIVE
În România, respectarea Constituției, a supremației sale şi a legilor este obligatorie.
În virtutea Dreptului fundamental la informație al cetățenilor României, aceștia trebuie să aibă acces neîngrădit la orice informație de interes public, iar autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, iar în exercitarea mandatului, deputații şi senatorii sunt în serviciul poporului. În virtutea prerogativelor constituționale și legale, aceștia trebuie să aibă acces neîngrădit la orice informație de interes public, toate autoritățile publice fiind obligate să asigure informarea corectă membrilor Parlamentului asupra treburilor publice pe care le gestionează, fără posibilitatea de a se sustrage de la această sarcină.
Comisiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice şi care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară.
Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a țării şi exercită conducerea generală a administrației publice și răspunde politic în fața Parlamentului pentru activitatea sa.
Ministerele se organizează în subordinea Guvernului, iar alte organe de specialitate se organizează în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome.
Guvernul şi celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile şi documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului, iar dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie.
Cu toate acestea, neprezentarea persoanelor cu funcții publice sau care dețin funcții de demnitate publică în fața comisiilor de anchetă parlamentară reprezintă o situație des întâlnită în activitatea desfășurată în cadrul acestor structuri parlamentare.
De multe ori, deși au obligația legală de a se prezenta la ședințele la care au fost citate, aceste persoane, care nu de puține ori ocupă funcții de conducere importante în cadrul administrației publice, ignoră solicitările comisiei de anchetă parlamentară și refuză să se prezinte, cu toate că răspunsurile lor pot fi utile și concludente, prin raportare la obiectivele și scopul anchetei.
Este important de subliniat faptul că aceste persoane, prin prisma calității pe care o dețin, au o responsabilitate sporită față de cetățeni, funcțiile acestora nefiind privilegii de care se pot bucura fără obligații, ci, din contră, fiind poziții-cheie pe care le ocupă exclusiv în vederea asigurării unei bune funcționări a instituțiilor publice, având obligația de a acționa doar în interesul public.
Tocmai din cauza acestei situații particulare în care se regăsesc persoanele din categoria amintită, în concordanță cu principiul constituțional al autonomiei organizatorice, Parlamentului i-a fost acordat și o atribuție de control, realizată prin constituirea de comisii de control parlamentar (i.e., comisii de anchetă).
În legătură cu această activitate de control, literatura de specialitate a arătat, pe bună dreptate, că ancheta parlamentară reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de exercitare a controlului parlamentar, deoarece reprezintă un demers nemijlocit de verificare a activității Guvernului ori a administrației publice, prin intermediul unei structuri interne a Parlamentului.
Exercitând controlul parlamentar, prin intermediul comisiilor parlamentare de anchetă, Parlamentul își valorifică potențialul său de identificare a modului în care creația sa, legea, izvorâtă din voința generală, este pusă în aplicare de executiv şi, în anumite condiții de puterea judecătorească.
Comisiile de anchetă parlamentară sunt responsabile cu investigarea și dezvăluirea faptelor care pot afecta buna funcționare a instituțiilor publice și pot duce la încălcarea legii.
Refuzul nemotivat al persoanelor cu funcții publice sau deținătorilor de demnități publice de a se prezenta în fața acestor comisii poate submina misiunea acestora și poate afecta grav încrederea cetățenilor în instituțiile publice. De asemenea, acesta poate fi interpretat și ca o încercare de a ascunde informații relevante sau de a evita responsabilitatea pentru acțiunile lor.
În lipsa unor sancțiuni efective, situație în care ne aflăm în prezent, atitudinea și comportamentul sfidătoare ale persoanelor citate care refuză să se prezinte în fața comisiilor de anchetă se va perpetua, cu consecința știrbirii autorității de care Parlamentul se bucură și a încrederii acestuia în fața poporului.
Tocmai de aceea, prezenta propunere legislativă vine în completarea cadrului legislativ existent și introduce sancțiuni de drept penal aplicabile persoanelor legal citate ce nu se prezintă în fața comisiilor de anchetă, prin oferirea unei incriminări efective a persoanelor care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care refuză nejustificat să se prezinte ori să răspundă solicitărilor comisiilor de anchetă.
Astfel, aceste sancțiuni vor preîntâmpina, pe viitor, situațiile în care persoanele care lucrează în Guvern sau în celelalte organe ale administrației publice refuză, nejustificat, prezentarea în fața comisiilor de anchetă, prin sancționarea persoanelor care nu înțeleg să se conformeze prevederilor legale.
Prezenta propunere legislativă va asigura o mai bună funcționare a comisiilor de anchetă parlamentară și va înlesni aflarea adevărului și atingerea obiectivelor și scopurilor pentru care au fost constituite, motiv pentru care solicităm adoptarea inițiativei de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Inițiator:
Deputat: Ringo Dămureanu
Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Articol unic – După art. 261 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 2611, care va avea următorul cuprins:
„Art. 2611 Obstrucționarea anchetelor parlamentare
Refuzul nejustificat al persoanelor care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice, inclusiv persoanele cărora le-a încetat raportul de serviciu sau calitatea deținută, și care sunt citate în fața unei comisii de anchetă parlamentară de a se prezenta ori de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă se pedepsește cu închisoare de la 15 zile la 3 luni sau cu amendă.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Nu există răspunsuri