Vom avea din nou sau nu CCM la nivel naţional? Cu ce procent se va obţine reprezentativitatea la nivel de unitate şi de cine? Câţi membri pot înfiinţa un sindicat? Cum se va realiza accesul sindicatelor în unităţi? Ce venituri pot realiza legal sindicatele? Revin grevele? Vor putea desfăşura organizaţiile sindicale activităţi cu caracter politic?Iată ce modificări apar în legislaţia referitoare la sindicate şi negocierile colective, prin adoptarea de către Parlament a noii Legi a dialogului social:MEMBRI DE SINDICAT pot fi nu doar persoanele încadrate cu contract individual de muncă sau raport de serviciu, ci şi lucrătorii independenţi. Șomerii vor avea dreptul să adere sau să rămână membri, însă numărul acestora nu se va lua în considerare la stabilirea condiţiilor de reprezentativitate a sindicatului. Constituirea unui sindicat nu se va mai face cu 15 membri, ci cu cel puţin 10 lucrători din aceeaşi unitate sau cel puţin 20 de lucrători din unităţi diferite din acelaşi sector.CONDUCEREA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE va fi asigurată de persoane care au împlinit 18 ani şi nu execută pedepse complementare specifice. Acestea vor beneficia de protecţie conform legii, doar pe perioada mandatului, şi nu ulterior. Vor avea acces în unităţile în care au membri, pentru desfăşurarea activităţilor sindicale, cu respectarea regulamentului intern al unităţii. Imixtiunile în activitatea organizaţiilor sindicale se vor constata de Inspecţia Muncii.DESFĂȘURAREA DE ACTIVITĂȚI POLITICE de organizaţiile sindicale, interzisă de legea în vigoare, devine permisă prin noua lege adoptată miercuri de Parlament. Reprezentanţii AUR în Comisia de Muncă, deputaţii Ringo Dămureanu şi Antonio Andruşceac, nu au votat în favoarea acestei modificări, considerând că aceasta afectează independenţa organizaţiilor sindicale.
ACTIVITĂŢI GENERATOARE DE VENITURI: Organizaţiile sindicale vor putea desfăşura pe viitor activităţi specifice, generatoare de venituri, precum certificarea, perfecţionarea şi reconversia profesională, sau chiar înfiinţarea şi administrarea de unităţi de pregătire, certificare profesională şi consultanţă în domeniile specifice pe care le reprezintă.
SESIUNI PUBLICE DE INFORMARE LA NIVEL DE UNITATE: În toate unităţile în care nu sunt constituite organizaţii sindicale, angajatorii vor avea obligaţia să permită organizarea unor sesiuni publice anuale de informare pe tema drepturilor individuale şi colective ale lucrătorilor, la cererea federaţiilor sindicale din sectorul de negociere colectivă al unităţii respective, cu invitarea reprezentanţilor acestora.CONDIȚII DE REPREZENTATIVITATE: La nivel naţional şi de sector, reprezentativitatea se va obţine de confederaţiile, respectiv federaţiile sindicale, dacă numărul de membri este de minim 5% din efectivul lucrătorilor economiei naţionale, respectiv al sectorului / grupului de unităţi, după caz. În plus, pentru a fi reprezentative, confederaţiile sindicale va trebui să aibă structuri proprii în majoritatea judeţelor. La nivel de unitate, reprezentativitatea poate fi acordată sindicatului sau federaţiei care reprezintă minim 35% din numărul lucrătorilor cu raport de muncă sau de serviciu cu unitatea. Se introduce astfel posibilitatea reprezentativităţii la nivel de unitate şi pentru federaţiile sindicale.
REPREZENTANȚI LUCRĂTORILOR: În unităţile în care nu sunt constituite sindicate, interesele lucrătorilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţi aleşi şi mandataţi special, conform legii, pe o durată ce nu poate fi mai mare de 2 ani, dacă la nivelul angajatorilor sunt încadraţi minimum 10 lucrători. Reprezentanţii lucrătorilor nu pot desfăşura activităţi recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor, în schimb, aceştia vor putea să sesizeze ITM pentru nerespectarea dispoziţiilor legale şi ale acordului / CCM aplicabil, dar şi să participe la negocierea acordului / CCM, în condiţiile legii. Aceştia vor fi aleşi cu votul majorităţii simple a lucrătorilor din unitate, fiind interzisă intervenţia autorităţilor, a angajatorilor şi a organizaţiilor acestora în alegerea reprezentanţilor lucrătorilor şi împiedicarea desfăşurării acestor alegeri. Pentru iniţierea şi derularea alegerilor reprezentanţilor lucrătorilor, grupul de iniţiativă poate cere consultanţă unei federaţii sindicale legal constituite în sectorul respectiv. Numărul reprezentanţilor aleşi se stabileşte de comun acord cu angajatorul, în caz contrar nu poate fi mai mare de 2 reprezentanţi, dacă angajatorul are sub 100 de lucrători, mergând până la maximum 6 reprezentanţi, la angajatorii care au peste 2000 de lucrători.
CCM LA NIVEL NAȚIONAL, DE SECTOR, GRUP DE UNITĂȚI ȘI UNITĂȚI. La nivel de unitate, organizaţiile sindicale vor negocia colectiv dacă sunt legal constituite şi reprezentative, în caz contrar, la solicitarea şi în baza mandatului acestora, va negocia federaţia sindicală la care sunt afiliate, dacă în unitate au cel puţin 35% membri dintre lucrătorii unităţii. În unităţile în care nu există CCM, angajatorul sau orice altă parte îndreptăţită să negocieze colectiv poate iniţia în orice moment negocierea. ITM vor avea obligaţia de a elibera, la cerere, oricărui lucrător al unităţii, o copie în format electronic a CCM încheiat la nivel de unitate, şi orice act adiţional la acesta. Legea reglementează posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă şi la nivel sectorial, iar CCM aplicabil va opera pentru toţi lucrătorii încadraţi în unităţile din sectorul pentru care s-a încheiat contractul, dacă fac parte din organizaţiile patronale semnatare, dar şi pentru angajaţii încadraţi în unităţile organizaţiilor patronale care au aderat ulterior la CCM sectorial. Aceste principii se aplică în mod similar şi pentru CCM încheiate la nivel de grup de unităţi. După 11 ani, prin lege se reintroduce CCM unic la nivel naţional, care va fi negociat şi semnat de confederaţiile patronale legal constituite şi reprezentative şi va fi aplicabil pentru toţi lucrătorii din unităţile din economia naţională pentru care s-a încheiat CCM la nivel naţional şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare şi pentru angajaţii încadraţi în unităţile organizaţiilor patronale care au aderat ulterior la CCM la nivel naţional. Toate CCM se încheie pe perioadă determinată, de 12 – 24 luni. CCM la nivel naţional, de sectoare şi grupuri de unităţi, ca şi actele adiţionale la acestea, vor fi publicate în Monitorul Oficial, Partea a V-a.GREVA. Noua lege aduce modificări menite să deblocheze posibilitatea lucrătorilor de a declara şi organiza greva, inclusiv pe cea de solidaritate. Declanşarea şi încetarea grevei se comunică de organizatori către angajatori şi ITM, înainte de declanşarea şi după încetarea acesteia. Hotărârea de a declara grevă se ia de organizaţiile sindicale îndreptăţite să negocieze CCM care au declanşat conflictul colectiv de muncă, iar în lipsa acestora, de sindicatele nereprezentative, cu acordul scris a cel puţin 1/4 din numărul lucrătorilor unităţii. La nivelul unităţilor în care nu sunt organizate sindicate, hotărârea se ia prin reprezentanţii lucrătorilor, cu acordul scris a cel puţin 1/4 din numărul lucrătorilor.
GREVA DE SOLIDARITATE: Lucrătorii vor avea dreptul de a declanşa grevă de solidaritate, cu o durată nu mai mare de o zi, pentru susţinerea revendicărilor formulate de lucrătorii din alte unităţi ale aceluiaşi grup de unităţi sau sector, dacă aceasta va fi anunţată în scris angajatorului, cu cel puţin 48 de ore înainte de încetarea lucrului. Hotărârea se va lua de organizaţiile sindicale afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicală la care este afiliată organizaţia sindicală organizatoare, cu acordul a cel puţin 35% din numărul total al lucrătorilor din unitate.
GREVA ÎMPOTRIVA POLITICII SOCIALE ȘI ECONOMICE A GUVERNULUI: Este o prevedere absolut nouă în legislaţia românească în materie. Potrivit acesteia, federaţiile şi confederatiile sindicale reprezentative pot declara grevă împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului. Hotărârea se va lua conform statutelor organizaţiilor sindicale organizatoare. Organizaţiile sindicale organizatoare vor notifica Guvernul cu 10 zile anterior, privind declanşarea grevei şi vor invita reprezentanţii acestuia la negocieri. În acest termen, organizatorii înaintează Guvernului documente referitoare la actul normativ ce a condus la diminuarea drepturilor lucrătorilor, cu specificarea clauzelor afectate, dar şi CCM care cuprind clauzele privind acordarea drepturilor diminuate prin politicile sociale şi economice ale guvernului, cu lista unităţilor în care se aplică CCM, numărul lucrătorilor ale căror drepturi negociate prin CCM sunt diminuate prin politicile Guvernului şi nivelul acestor drepturi. Guvernul va avea obligatia de a posta pe site-ul său oficial anunţul privind declararea grevei. De asemenea, în acest termen, organizatorii grevei notifică unităţile şi angajatorii în care greva urmează să se desfăşoare, precum şi ITM. În timpul grevei, organizatorii au obligaţia de a negocia cu Guvernul în vederea soluţionării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă.
GREVA NECONFORMĂ, NELEGALĂ. Greva va fi considerată nelegală atunci când este declanşată pentru alte motive decât cele prevăzute expres în lege. Greva va fi considerată neconformă în situaţiile în care sunt omise aspecte procedurale prevăzute de lege, dar care pot fi complinite. Astfel, greva va putea fi conformată de organizator din oficiu, dacă acesta a fost notificat expres cu privire la aspecte de neconformitate de către angajator sau organizaţia patronală sau chiar într-un litigiu referitor la nelegalitatea grevei. Conformarea grevei se face în termen de maximum 24 de ore de la primirea notificării, în caz contrar, greva poate deveni nelegală. Dacă prin grevă au fost puse în pericol iminent viaţa sau sănătatea oamenilor, constituie infracţiune şi se pedepseşte.
Nu există răspunsuri