Raisa Enachi – declarație de presă – „Revoluţia …, 18 veacuri de trudă, suferinţă şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi“, Nicolae Bălcescu.

Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi a reprezentat o oportunitate de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale, chiar dacă ea s-a desfăşurat în condiţiile în care părţi din teritoriul locuit de români se aflau încă sub stăpânirea imperiilor vecine.

Burghezia maghiară revoluţionară a încercat să-şi impună controlul asupra întregului Ardeal printr-o o armată bine organizată, rezultând, astfel, un adevărat război civil care a lăsat în urmă aproximativ 40.000 de români morţi şi peste 300 de sate româneşti distruse. Pe 29 mai 1848, Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a nemulţumit deopotrivă părţi importante ale românilor transilvăneni, ale saşilor şi maghiarilor, chiar dacă ultimele două minorităţi făceau parte, de mai bine de 300 de ani, din pactul intitulat Unio Trium Nationum, pact ce a exclus, practic, românii majoritari din viaţa politico-socială a Transilvaniei. Conceptul de libertate şi de unitate naţională era înţeles de burghezia maghiară în sensul formării unei naţiuni maghiare având ca model Revoluţia franceză. Toţi locuitorii Transilvaniei, alţii decât cei maghiari, urmau să treacă printr-o omogenizare forţată şi să li se impună folosirea unei singure limbi oficiale, evident cea maghiară. Liderii românilor din Transilvania nu au împărtăşit idea creării unui stat naţional maghiar de acest tip, unde românii ardeleni, majoritari în Ardeal, ar fi urmat să rămână mai departe fără drepturi politice egale cu ale maghiarilor, care erau minoritari în Transilvania. În programul Revoluţiei paşoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12 al Proclamaţiei, care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania. Prin urmare, românii ardeleni s-au îndepărtat de revoluţia ungară şi au pus bazele unei revoluţii paralele, româneşti. Ulterior, fără să fie consultaţi, românii au aflat că revoluţionarii maghiari au hotărât Unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar comisari maghiari au fost trimişi în diferite localităţi cu ordinul de a extermina persoanele capabile şi instruite, care s-ar fi putut opune unirii. În ciuda opoziţiei majoritare, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulţumit pe români şi pe saşi, dar şi pe o parte a maghiarilor. Însuşi poetul Sándor Petőfi s-a împotrivit hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în Dieta care luase decizia s-au aflat, din 300 reprezentanţi, numai 3 români şi 24 de saşi. După această decizie, în Transilvania, cine protesta împotriva “unirii” era arestat, bătut ori ucis, adevărate masacre împânzind teritoriul acestei provincii româneşti. Maghiarii şi UDMR-ul au aniversat, ieri, 15 martie, doar Revoluţia lor din 1848. Să nu uităm, însă, că 15 martie este o zi cu o tristă însemnătate istorică pentru România, când ar trebui comemoraţă moarte acelor 40 000 de români ucişi doar pentru faptul că erau români.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

˝Admite în parte cererea modificată. Anulează în parte Ordinul ANRE nr. 15/2022 astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 95/2022, respectiv art.11 alin. 3 capitolul IV din Anexa la Ordinul 15/2022, modificat prin Ordinul nr. 95/2022. Cu drept de a formula recurs, în termen de […]
Adresată: Domnului Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene,                Marcel-Ioan BOLOȘ De către:  Dumitrina MITREA,                 Deputat AUR, circumscripția nr. 29 Neamț Data: 25.01.2023 Obiectul întrebării: Clarificări asupra jalonului PNRR cu strictă referire la Autoriatea de Audit                                            Stimate Domnule Ministru,           Pentru fondurile europene […]
Adresată: Ministrului Transporturilor și Infrastructurii,                Sorin Mihai GRINDEANU De către:  Dumitrina MITREA,                 Deputat AUR, circumscripția nr. 29 Neamț Data: 25.01.2023  Obiectul sesizării: Clarificări asupra situației lucrărilor la Autostrada A7                                            Stimate Domnule Ministru,                Conform informațiilor publice, cunoaștem că Asocierea S.C. SA & […]
Adresată: Ministrului Transporturilor și Infrastructurii,                Sorin Mihai GRINDEANU De către:  Dumitrina MITREA,                 Deputat AUR, circumscripția nr. 29 Neamț Data: 25.01.2023 Obiectul sesizării: Clarificări asupra jalonului PNRR privind Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.                                            Stimate […]
Adresată: Ministrului Transporturilor și Infrastructurii,                Grindeanu Sorin Mihai De către:  Mitrea Dumitrina,                 Deputat AUR, circumscripția nr. 29 Neamț Data: 25.01.2023 Obiectul sesizării: Clarificări asupra jalonului PNRR – adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră                                            Stimate Domnule Ministru,           La data de 15 aprilie […]
Adresată: Ministrului Culturii,                Lucian ROMAȘCANU De către:  Dumitrina MITREA,                 Deputat AUR, circumscripția nr. 29 Neamț Data: 25.01.2023 Obiectul sesizării: Clarificări asupra jalonului PNRR Intrarea în vigoare a legii privind sistemul de finanțare a sectorului cultural                                         Stimate Domnule Ministru,              Cu referire […]