Adresată: Ministerului Afacerilor Externe
În atenția domnului Emil HUREZEANU, Ministrul Afacerilor Externe
De către domnul senator: Teofil PARASCA
Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)
OBIECTUL INTERPELĂRII: Strategia națională privind participarea cu personal și forțe la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în special în cadrul Politicii de securitate și apărare comună (PSAC) a Uniunii Europene.
Stimate domnule Ministru,
Contextul creat de războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei duce la reconfigurarea situației geopolitice, implicând așadar o resetare și pentru România. Politica de securitate și apărare comună (PSAC), parte integrantă din politica externă și de securitate comună, reprezintă principalul cadru prin care statele membre ale Uniunii Europene pot dezvolta o cultură strategică europeană a securității și apărării, pot aborda conflictele și crizele împreună, pot proteja Uniunea și cetățenii săi. Dincolo de eforturile depuse în domeniul apărării, prin intermediul forțelor armate, România își aduce contribuția la Politica de securitate și apărare comună (PSAC) și prin intermediul cadrelor Ministerului Afacerilor Interne, dar și cu sprijinul personalului provenind de la alte instituții și din societatea civilă.
Având în vedere necesitatea sprijinirii Ministerului Afacerilor Externe pe linia contribuției naționale la PESC/PSAC, vă adresez rugămintea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
- Care este strategia națională privind trimiterea personalului român la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, sub egida ONU, OSCE, NATO și UE/PSAC, cu indicarea viziunii MAE privind reconfigurarea participării la misiuni externe, în contextul așteptatei creșteri a sprijinului din partea UE în spațiul extins al Mării Negre, inclusiv Caucaz, la momentul încheierii conflictului de la frontiera estică a României, în ceea ce privește misiunile civile?
- Ce rezultate au fost obținute în urma ducerii la îndeplinire a măsurilor incluse în ”Planul de acțiune”, aferent ”Strategiei Naționale pentru implementarea Pactului Civil în domeniul politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene”, aprobată prin HG nr.40/2021? Care măsuri nu au putut fi implementate, fiind necesar a fi preluate în ”Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul PSAC”, aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării în ședința sa din 19.09.2024?
- Care sunt măsurile întreprinse la nivel național în perioada septembrie 2024 – martie 2025, în conformitate cu prevederile ”Planului Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul PSAC”, aprobat în septembrie 2024?
- Care sunt măsurile luate la nivel național pe linia creșterii contribuției cu personal pentru detașarea acestuia la misiunile PSAC curente, precum și elementele avute în atenție pentru susținerea corespunzătoare în perioada următoare a politicii europene de referință (ponderea personalului detașat de statele membre de cel puțin 70% din personalul internațional din misiuni, respectiv 100% personal detașat în pozițiile de conducere, operaționale și funcționale cheie)?
Vă rog să detaliați măsurile avute în vedere pentru susținerea personalului român (a cadrelor MAE, MAN si MAI) pentru ocuparea de poziții de conducere, operaționale și funcții cheie în misiunile civile PSAC, cu indicarea numărului de experți români identificați în cadrul bazelor de date/registre de experți (roster) ca fiind eligibili pentru încadrarea acestui tip de poziții atât în misiunile PSAC ale UE, cât și în eventuale misiuni și operații sub egida ONU, OSCE sau NATO, respectiv, în ce constă pregătirea și selecția specifică pentru detașare/secondare în vederea încadrării unor funcții de conducere.
5. Având în vedere că potrivit noului Pact Civil PSAC (2023) statele membre s-au angajat să își adapteze capacitățile de formare în conformitate cu politica revizuită a UE privind formarea pentru PSAC și cu orientările furnizate de Grupul de formare civilă al UE, bazându-se pe rolul Colegiului European de Securitate și Apărare (CESA). Vă rog să îmi comunicați care sunt formatele de pregătire certificate organizate pentru experții români de către structurile de pregătire naționale membre ale CESA (sau alte structuri de formare/pregătire continuă), care urmează, la acest moment, planurile de învățământ stabilite de CESA (cursuri de bază, cursuri de specializare, exerciții PSAC, cursuri pre-dislocare, cursuri de tip Hostile Environment Awareness Training / HEAT).
6. În contextul în care un număr ridicat de cadre ale Ministerului Afacerilor Interne cu experiență și expertiză semnificativă în misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în special în context PSAC, beneficiază în baza prevederilor legale actuale de trecere în rezervă anticipată, cu drept de pensie, la vârsta care permite participarea la misiuni externe. Vă rog să-mi comunicați punctul de vedere motivat al Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la posibilitatea utilizării ca personal detașat în misiuni PSAC sau la delegații UE a fostelor cadre MAI cu pregătire și experiență relevantă, care au încetat relația de serviciu cu ministerul prin trecere în rezervă potrivit legii.
7. România ar putea beneficia de personal cu experiență și pregătire corespunzătoare potrivit cerințelor misiunilor civile PSAC, care poate fi angrenat pentru atingerea țintei de 70% de personal național detașat, fără însă a crea probleme de personal Ministerului Afacerilor Interne pe plan intern. Modalitatea efectivă de detașare în misiuni externe a fostelor cadre MAI trecute în rezervă, dar eligibile pentru a susține contribuția națională a României la PSAC ar urma să fie stabilită, inclusiv din punct de vedere legislativ, folosind exemplele deja existente la nivelul altor state membre. Vă rog să îmi comunicați dacă există acum o activitate inițiată în sensul celor ante expuse.
Comments are closed