Adresată: Ministerului Afacerilor Interne
În atenția domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne
De către domnul senator: Teofil PARASCA
Circumscripția electorală: nr. 02 ARAD
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)
Ședința Senatului din data de: 02 Aprilie 2025
OBIECTUL INTERPELĂRII: Strategia Ministerului Afacerilor Interne privind participarea cu personal și forțe la misiuni și operații în afara teritoriului statului român
Stimate domnule Ministru,
Contextul creat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, duce la reconfigurarea situației geopolitice la nivel european, implicând așadar o resetare geostrategică pentru România. Ca membră responsabilă a Uniunii Europene, țara noastră este chemată să contribuie la efortul comun european de oferi garanții de securitate a Uniunii și respectiv de stabilizare a vecinătăților. Dincolo de eforturile depuse pe linie de apărare, prin intermediul forțelor armate, în coordonare cu politicile NATO, România își aduce contribuția sa la Politica de securitate și apărare comună (PSAC), și prin intermediul personalului și forțelor Ministerului Afacerilor Interne, cadre militare, funcționari publici cu statut special sau civili, respectiv: polițiști, jandarmi, cadre din domeniul situațiilor de urgență, protecție civilă, ofițeri de informații, marinari, aviatori.
Ministerul Afacerilor Interne a participat cu personal și forțe la misiuni și operații în afara teritoriului statului român încă din anul 1998, cadrele ministerului executând misiuni sub egida ONU, OSCE, NATO, iar ulterior, preponderent, sub egida Uniunii Europene. După cum cunoașteți, Politica de securitate și apărare comună (PSAC), parte integrantă din politica externă și de securitate comună (PESC), reprezintă principalul cadru de politică prin care statele membre ale Uniunii Europene pot dezvolta o cultură strategică europeană a securității și apărării, pot aborda conflictele și crizele împreună, pot proteja Uniunea și cetățenii săi, astfel, pot consolida la pacea și securitatea internațională.
Având în vedere necesitatea sprijinirii Ministerului Afacerilor Interne pe linia contribuției sale la PESC, în calitate de veteran al misiunilor internaționale începând cu anul 1999 și respectiv membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului României, vă adresez rugămintea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1.Care este strategia Ministerului Afacerilor Interne privind trimiterea personalului propriu la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, sub egida ONU, OSCE, NATO și, în special, UE?
Vă rog, totodată, să-mi puneți la dispoziție documentul de nivel strategic în vigoare la acest moment, din care rezultă obiectivele și interesul instituției pe linia susținerii contribuției naționale în domeniul de referință, orientările strategice, personalul, forțele și capabilitățile avute în vedere pentru dislocarea în diferite categorii de misiuni și operații (respectiv, cu indicarea ședinței CSAȚ în care a fost aprobat respectivul document strategic, dacă caracterul acestuia nu permite prezentarea publică a unor detalii specifice), precum și cel care prezintă viziunea privind reconfigurarea participării cadrelor MAI la misiuni externe, în contextul așteptatei creșteri a suportului din partea UE în spațiul extins al Mării Negre, inclusiv Caucaz, la momentul încheierii conflictului de la frontiera estică a României, care va necesita un efort susținut pe linia asistenței civile și polițienești.
2.Între obiectivele și direcțiile de acțiune aprobate de Strategia Națională pentru implementarea Pactului civil în domeniul politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, aprobată prin HG nr. 40/2021, se regăsește îmbunătățirea gestionării activității de preselecție cu privire la participarea experților români la misiunile civile PSAC. Vă rog să îmi indicați numărul de cadre MAI care sunt incluse în acest moment în baza de date/registrul de experți (roster) la care face referire direcția de acțiune VI.d) din Strategia Națională de referință. Totodată, vă rog să mă informați care este numărul de cadre MAI incluse în acest roster care au fost detașate în misiuni PSAC începând cu anul 2021, respectiv numărul de cadre MAI care au populat respectiva bază de date ulterior aprobării actului normativ menționat. Subliniez faptul că o asemenea bază de date/registru de experți (roster) a fost prevăzută deja încă din strategia națională privind capacitățile civile elaborată în anul 2010. De asemenea, având în vedere că Strategia Națională a stabilit în Planul de acțiune aferent o serie de acțiuni concrete ce revin fiecărei instituții trimițătoare de personal propriu la misiuni civile PSAC, termene și indicatori de performanță, vă rog să îmi comunicați care au fost măsurile luate de către MAI și rezultatele concrete obținute în cadrul procesului de implementare a Planului de acțiune, ulterior aprobării HG nr. 40/2021.
3. În ședința sa din 19.09.2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat și a aprobat “Planul Național de Implementare a Pactului Civil în domeniul PSAC”, ca urmare a adoptării unui nou Pact Civil al PSAC de către Uniunea Europeană în anul 2023. Documentul este prevăzut să faciliteze implicarea mai eficientă a României la misiunile civile PSAC și să valorifice experiența dobândită de experții români, în contextul în care participarea acestora la misiuni PSAC face parte din contribuția națională la creșterea rolului UE ca actor global. Vă rog să îmi comunicați care sunt măsurile întreprinse de MAI în perioada septembrie 2024 – martie 2025 pe linia implementării Planului național menționat, cu indicarea modalităților de monitorizare a implementării. Vă adresez rugămintea să îmi puneți la dispoziție o copie a planului aprobat la nivel instituțional (sau extras) în care sunt indicate structurile responsabile cu implementarea măsurilor asumate de MAI în Planul Național și termenele stabilite.
4. Prin noul Pact Civil din anul 2023 în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene, statele membre se angajează să ofere o contribuție sporită la PSAC, respectiv detașarea suplimentară de personal sau punerea la dispoziție de echipament, programe de instruire, sprijin pentru exerciții, contribuții financiare sau în alt mod. Uniunea Europeană vizează creșterea numărului de experți detașați la toate misiunile PSAC și la toate nivelurile, cu scopul de a crește ponderea lor totală la cel puțin 70% din personalul internațional, țintind, în același timp, personal detașat 100% în toate pozițiile de conducere, operaționale și funcționale cheie. Vă rog să îmi indicați care sunt măsurile luate la nivelul MAI pe linia creșterii contribuției proprii cu personal pentru detașarea acestuia la misiunile PSAC curente, precum și elementele avute în atenție pentru susținerea corespunzătoare în perioada următoare a politicii europene de referință, în special în ceea ce privește zona de interes strategic pentru România, reprezentată de spațiul extins al Mării Negre. Totodată, vă rog să detaliați măsurile avute în vedere, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru susținerea cadrelor MAI în ocuparea de poziții de conducere, operaționale și funcții cheie în misiunile civile PSAC, cu indicarea numărului de cadre MAI identificate în cadrul bazelor de date/registre de experți (roster) proprii ca fiind eligibile pentru încadrarea în acest tip de poziții, atât în misiunile PSAC ale UE, cât și în eventuale misiuni și operații sub egida ONU, OSCE sau NATO. De asemenea, ținând cont de faptul că, începând cu anul 2023, statele membre UE explorează forme de sprijin mai direcționat a PESC, inclusiv desfășurarea de experți civili în gestionarea crizelor în delegațiile UE sau în instituțiile țărilor gazdă, vă rog să indicați măsurile în plan legislativ avute în vedere de către MAI care să permită detașarea personalului propriu la nivelul delegațiilor UE sau a instituțiilor din statele terțe de interes pentru România, potrivit orientărilor strategice ale politicii externe naționale.
5. Angajamentul României ca stat membru UE, care rezultă din implementarea noului Pact Civil (2023), printr-un Plan Național, vizează și alinierea programelor de pregătire în vederea participării experților români la misiuni PSAC, autoritățile naționale urmând să se asigure că toți experții români puși la dispoziția misiunilor civile PSAC primesc instruire în conformitate cu Politica UE revizuită privind formarea pentru PSAC și cu Programul de formare PSAC, inclusiv cu cerințele de instruire identificate. Statele membre s-au angajat ca în anul 2025 să își adapteze capacitățile de formare, inclusiv formatele hibride și de învățare electronică, în conformitate cu politica revizuită a UE privind formarea pentru PSAC și cu orientările furnizate de Grupul de formare civilă al UE și vor contribui la programul de formare PSAC, bazându-se pe rolul Colegiului European de Securitate și Apărare (CESA/ESDC). Având în vedere că în data de 9 aprilie 2025, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului României va găzdui cursanții celui de-al 20-lea Curs de Nivel Înalt PSAC al Colegiului European pentru Securitate și Apărare (CESA/ESDC), al cărui modul de pregătire destinat misiunilor și operațiilor PSAC se desfășoară la București în perioada 07-11 aprilie 2025 sub coordonarea Colegiului Național de Afaceri Interne, vă adresez rugămintea să mă informați care este strategia MAI de pregătire a personalului și forțelor proprii puse la dispoziție în vederea participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, atât la misiunile PSAC cât și la misiuni sub egida ONU, OSCE și NATO, în conformitate cu cerințele actuale la nivel european, cu detalierea modalității specifice de pregătire a personalului MAI eligibil pentru ocuparea de poziții de conducere, operaționale și funcții cheie în misiunile civile PSAC. Vă rog totodată să îmi indicați care sunt formatele de pregătire PSAC certificate/acreditate organizate strict pentru personalul MAI de către cei doi membri CESA/ESDC din cadrul MAI sau de către alte structuri de formare/pregătire continuă ale ministerului, care urmează la acest moment planurile de învățământ stabilite de CESA/ESDC (cursuri de bază, cursuri de specializare, exerciții PSAC, cursuri pre-dislocare, cursuri pentru mediile ostile/cu risc ridicat – de tip Hostile Environment Awareness Training/HEAT). De asemenea vă rog să îmi comunicați care este numărul de cadre MAI care au beneficiat/beneficiază de pregătire PSAC sub egida CESA/ESDC în perioada 2021-2025, precum și prognoza de buget MAI destinat pregătirii în domeniul PSAC în anul 2026, fie sub egida CESA/ESDC sau în cadrul altor formate.
6. Prin corespondența nr. DSN1/1923 din 30.12.2024, înregistrată la Senatul României cu nr. 656 din 31.12.2024, Președintele României a informat Președintele Senatului cu privire la deciziile luate la nivelul CSAȚ în anul 2024 în ceea ce privește planificarea forțelor și mijloacelor care vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului național în cursul anului 2025. În referire la Anexa nr.2 a documentului menționat, unde se indica un număr de 349 de persoane care sunt incluse în procesul de planificare aferent acestui an calendaristic, iar 2.409 cadre MAI reprezintă forțe în așteptare, care trebuie să fi finalizat procesul de pregătire în vederea operaționalizării, vă rog să îmi comunicați care este numărul de cadre MAI care au fost deja trimise la misiuni externe în primul trimestru 2025, precum și numărul de cadre care urmează să fie dislocate efectiv în afara teritoriului național în cursul anului 2025, cu indicarea detaliată a perioadei de dislocare, tipul misiunii, organizația sub egida sau comanda căreia urmează a fi desfășurată misiunea externă, procentul de cadre MAI de gen feminin planificate a fi dislocate în anul 2025, stadiul pregătirii personalului care urmează a fi dislocat în trimestrele II și III, nivelul operațional atins la finalul trimestrului I/2025 de capabilitățile declarate ca fiind puse la dispoziție potrivit documentelor de planificare strategică aprobat de CSAȚ în anul 2024, respectiv cuantumul alocat de la bugetul MAI pentru participarea la misiuni externe în anul 2025. Având în vedere faptul că planificarea forțelor și mijloacelor puse la dispoziție în anul 2025 s-a efectuat în mod judicios, în baza analizei rezultatelor participării la misiuni în anii precedenți, vă adresez totodată rugămintea să îmi puneți la dispoziție rapoartele elaborate la nivelul MAI urmare participării cu personal propriu la misiuni și operații în afara teritoriului național în anii 2023 și 2024, urmând a indica bugetul alocat efectiv, respectiv bugetul consumat în respectiva perioadă, bugetul alocat pentru misiuni externe în 2025, alături de estimările de utilizare în cursul acestui an, precum și prognoza bugetară pentru anul 2026. Suplimentar, în contextul asumării la nivelul CSAT încă din anul 2016 a operaționalizării unui contingent de jandarmi destinat participării la misiunile ONU, vă rog să îmi comunicați care este stadiul acestui proiect, bugetul alocat și consumat în contextul operaționalizării contingentului, respectiv dacă mai este fezabilă continuarea menținerii angajamentului național în relație cu ONU în ceea ce privește susținerea misiunilor de pace prin dislocarea unui contingent de jandarmi, ținând cont de faptul că respectivul contingent este totuși inclus în rezerva de forțe a MAI (forțe dislocabile la ordin) pentru anul 2025.
7. Având în vedere angajamentul statelor membre UE, în cadrul noului Pact Civil (2023) potrivit căruia, la orizontul anului 2027, UE va putea disloca într-o viitoare nouă misiune civila PSAC un număr de 200 de experți puși la dispoziție de statele membre, în decurs de 30 de zile de la aprobarea noii misiuni PSAC, vă rog să îmi indicați măsurile avute în vedere de către MAI pentru susținerea, în numele României, a acestui deziderat european, cu indicarea elementelor de orientare strategică avute în vedere în planificarea strategică avansată (inclusiv cu menționarea stadiului documentului de planificare strategică corespunzător, respectiv data estimată a supunerii sale spre aprobare de către CSAȚ). Totodată, având în vedere faptul că Serviciul European de Acțiune Externă urmează să inițieze în acest an 2025 revizuirea mecanismelor de răspuns rapid, inclusiv desfășurarea de exerciții în vederea creșterii capacității de răspuns și a definirii unui nivel corespunzător de pregătire la nivel național și implicit la nivel european, vă adresez rugămintea să îmi indicați stadiul proiectului de act normativ avut în atenție de MAI care să permită personalului și forțelor proprii, în funcție de specificul acestora, dislocarea în misiuni civile PSAC în termen scurt, inclusiv în cadrul structurii inițiale/nucleului de bază a unei noi misiuni PSAC, precum și participarea acestora în cadrul unor mecanisme de tipul ”experților vizitatori” (Visiting Experts) sau în ”echipe specializate” (dislocare în timp scurt a unor echipe omogene/pre-constituite pentru misiuni cu durată redusă, circa 2-3 luni, susținute din punct de vedere financiar și logistic de structura de origine de la nivel național).
8. Similar angajamentelor anterioare ale statelor membre pe linia îmbunătățirii contribuțiilor naționale la misiunile civile ale UE, noul Pact Civil PSAC (2023), vizează îmbunătățirea disponibilității și participării experților statelor membre la misiunile civile PSAC, inclusiv prin luarea în considerare a oportunităților de integrare a participării lor la misiunile PSAC în managementul carierei. În context, vă adresez rugămintea să-mi comunicați care sunt orientările strategice de management al resurselor umane în ceea ce privește personalul MAI cu experiență considerabilă în misiunile și operațiile în afara teritoriului statului român, îndeosebi în context PSAC, ținând cont de posibilitatea (de altfel avută în vedere la nivel european) de constituire a unui corp profesional format din cadre MAI cu experiență în misiuni (ex. formarea cadrelor MAI interesate ca personal dedicat pentru carieră externă – includerea în ghidul carierei a posibilității alegerii unei cariere externe, pe baza experienței acumulate pe plan intern cumulat cu experiența dobândită în misiuni PSAC), care să fie folosit cu preponderență de către MAI la dislocări ulterioare în misiuni civile PSAC, crescând totodată șansele acestora de a ocupa poziții de conducere, operaționale și funcții cheie în misiunile civile PSAC. Totodată, vă rog să mă informați cu privire la modalitatea de folosire în interes instituțional a experienței dobândite în misiunile externe de către cadrele MAI la încetarea detașării în misiunile externe. Primul șef de misiune PSAC din partea României a fost un ofițer de poliție – femeie din MAI (EUCAP Somalia), un alt ofițer de poliție de frontieră fiind numit la scurt timp după aceea ca șef de misiune PSAC (EUBAM Rafah), în timp ce Jandarmeria Română a dat deja un prim comandant al Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR). Vă rog să detaliați cum au utilizat respectivele cadre experiența dobândită la încetarea mandatului, respectiv impactul pe care ocuparea unor poziții de conducere la nivelul structurilor europene l-a avut asupra evoluției ulterioare în carieră a respectivelor cadre MAI.
9. În vederea susținerii parlamentare a demersurilor relevante ale MAI pe linia participării cu forțe și mijloace proprii la misiuni și operații în afara teritoriului statului român. Vă adresez rugămintea să îmi aduceți la cunoștință inițiativele legislative avute în vedere de către minister în domeniul de referință în anul 2025, precum și în prima parte a anului 2026 (extras din planul legislativ al MAI), în ceea ce privește rezolvarea aspectelor legislative necesare pentru implementarea efectivă a țintelor de capabilități pe linia situațiilor de urgență, respectiv pentru acordarea drepturilor corespunzătoare pentru toate categoriile de personal care execută misiuni în afara teritoriului statului român.
Comments are closed