Nagy Vasile – declarație politică – Vârsta de pensionare concurează speranţa de viaţă.

Vârsta de pensionare concurează speranţa de viaţă

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,declaraţia mea politică se numeşte ” Vârsta de pensionare concurează speranţa de viaţă” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați –

În ultimele decenii, speranța de viață a crescut substanțial. Datorită diverșilor factori ce influențează calitatea vieții noastre, oamenii au început să trăiască din ce în ce mai mult și mai bine. Totuși, deși aceasta este o veste bună pentru fiecare dintre noi, tinerele generații ar putea avea de suferit de pe urma creșterii speranței de viață.

Creşterea vârstei de pensionare este un trend întâlnit în aproape toate statele europene, motivul fiind dat pe de o parte de îmbătrânirea populaţiei, iar pe de alta de nesustenabilitatea fondurilor de pensii publice.

Demn de menţionat este şi că nu numai vârsta de pensionare, ci şi vechimea în muncă variază de la stat la stat în Uniunea Europeană, majorându-se în medie cu 3,3 ani faţă de anul 2000.

Astfel, conform ultimelor date publicate de Eurostat, durata medie în „câmpul muncii” înregistrată de români este de 33,5 ani.

Speranţa de viaţă la naştere a crescut în ultimul deceniu în statele membre ale Uniunii Europene, statisticile oficiale arată că speranţa de viaţă a crescut, în medie, cu mai mult de doi ani pe deceniu din anii 1960. Cu toate acestea, cele mai recente date disponibile sugerează că speranţa de viaţă a stagnat sau chiar a scăzut în ultimii ani în mai multe state membre ale UE.

Împingerea vârstei de pensionare, la cerere, până la 70 de ani ţine de starea precară a finanţelor publice, oricât s-ar încerca deghizarea sa în accesoriu al dreptului la muncă.

Deocamdată, avem de-a face cu o opţiune – cine vrea poate rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani (fără a cumula pensia cu salariul la stat, doar în privat ar fi posibil acest lucru), contribuind la uşurarea presiunii pe sistemul public de pensii.

Numai avantaje ar fi din această decizie, pensia de stat ar putea creşte pentru că se acumulează puncte suplimentare (în acest moment ponderea pensiei medii de asigurări sociale la vechime completă raportată la salariul mediu pe economie este puţin peste 50%), pensia privată Pilon II ar putea creşte la rândul său, pentru că sunt acumulaţi bani în anii petrecuţi suplimentar în câmpul muncii, la fel cea din Pilonul III, facultativă, dacă există şi o asemenea schemă de cotizare.

În acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani la bărbaţi şi 63 de ani la femei, iar speranţa de viaţă la naştere în România este de 72 de ani pentru bărbaţi şi de 79 de ani pentru femei. Cu vârsta de pensionare împinsă, deocamdată facultativ, până la 70 de ani, aceasta ajunge să concureze speranţa de viaţă, cel puţin în cazul barbaţilor fiind cu doar doi ani sub.

Este o situaţie la care s-a ajuns prin pierderea constantă a locurilor de muncă, tot mai puţini angajaţi ajungând să susţină prin contribuţii pensiile publice. Şi, cu spectrul digitalizarii în faţă, vom ajunge în curând la un număr şi mai mic, pentru că nu prea există în acest moment alternative viabile în piaţa muncii pentru angajaţii ale căror posturi sunt concurate cu succes de roboţi (casiere, lucrători în HoReCa, dar şi în administraţie).

În 1900, speranța de viață la naștere era de 36,4 ani. În 2000, aceasta urcase la peste 70 de ani iar în 2019 era de 78,2 ani. E drept, pandemia a adus un ușor recul în această privință, dar probabil trendul va fi reluat.

Calculele sunt relativ simple: Un an are 365 de zile (sau 366 în anii bisecți), adică 8.760 ore. În 1969, speranța de viață era de puțin peste 590.000 de ore (67,33 ani, iar în 2019 speranța de viață la naștere era de 78,2 ani adică de 685.032 ore. Făcând diferențele și împărțelile necesare, rezultă că speranța de viață la naștere crește cu 5,2 ore pe zi.

O dată cu schimbările demografice, o politică orientată către pensionarii de astăzi nu este în interesul celor mai tinere generații, care vor trebui în cele din urmă să plătească factura.

Guvernele pot pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legale ale pensionarilor și contribuabililor. Sistemul de pensii ar trebui să includă toate persoanele aflate peste vârsta vieții active precum și cel puțin 75% dintre cele aflate la vârsta vieții active. E nevoie de ajustarea vârstei de pensionare odată cu creșterea speranței de viață pentru a menține stabil raportul dintre numărul anilor în activitate și cel al anilor de pensie.

Anunțata reformă a pensiilor, contradictorie în declarațiile oficialilor de la București, sugerează că vârsta de pensionare ar putea fi legată de speranța de viață. România nu ar fi singurul stat european care ar face această corelare, cu toate că măsura ar putea funcționa ca un bumerang. Și spun asta deoarece pandemia actuală de COVID-19 a redus speranța de viață cu circa un an, spun experții. E drept, nevoia de reformă a pensiilor e evidentă, dată fiind evoluția demografică dezastruoasă în care ne aflăm. Riscul este ca din nou, România să pună căruța înaintea boilor.

​Perspectiva de a munci până la 70 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni. Dacă românii ajung să se pensioneze la această vârstă, date fiind condițiile de sănătate ale populației la grupa de vârstă de peste 70 de ani, nu vor apuca să se bucure prea mult de pensie.

E drept, bugetul Statului are doar de câștigat: nu va mai cheltui cu pensia românilor mult timp că nu va mai avea cui da pensia. În același timp va încasa de la salariat contribuții mai mult timp decât o face în prezent.

În tot mai multe țări, vârsta de pensionare este legată de speranța de viață.

În unele țări, vârsta de pensionare diferă între bărbați și femei, femeile pensionându-se la o vârstă mai redusă. Tendința și aici este de a egaliza vârsta la care femeile și bărbații ies la pensie.

Există de asemenea posibilitatea în unele țări de a munci și după pensionare, dacă te menții sănătos, în putere și îți dorești să muncești, la fel cum există posibilitatea de a te pensiona anticipat.

Vârsta de pensionare în Norvegia, Suedia și Finlanda este flexibilă. Asta înseamnă că o persoană își poate contracta pensia într-un anumit interval de vârstă. Finlanda are, de pildă, un sistem în care te poți pensiona între 63 și 68 de ani, dar vârsta pentru a obține pensia publică standard este de 65 de ani.

Trebuie subliniată importanța „corelării între speranța de viață și vârsta de pensionare”. După ce au rupt finanțele publice prin pensii speciale + reducerea ridicolă a vârstei de pensionare în armată, poliție, pompieri, magistrați etc., vin acum cu nesimțire să ceară majorității societății să se sacrifice, muncind mai mult.

Eu cred că ar trebui să gândim economic problema, inclusiv din perspectiva economiei politice. Bunăoară, să realizăm că, așa cum tocmai am spus, soluțiile adevărate nu pot veni de la privilegiații sistemului, adică tocmai de la cei care l-au pus pe butuci. Hai să gândim pe termen lung și în mod principial.

Dacă avem o inechitate uluitoare în sistem, atunci hai să tăiem inechitățile; de ce să muncească profesorul până la 70 de ani, polițistul sau magistratul care acum se pensionează la 45 de ani nu pot munci până la 65?.

Dincolo de lungirea perioadei de activitate sau de creşterea economisirii în perioadele active pentru a compensa sărăcia veniturilor la pensie, eventual de deprinderea abc-ului pieţelor de capital pentru plasarea cu randament mai bun a economiilor, soluţii miraculoase pentru a avea venituri mai mari la pensie nu există.

Să nu ne facem prea mari iluzii în ceea ce priveşte pensiile private. Pensiile private pot avea randamente mai bune pe hârtie, dar ascund un mare dezavantaj raportat la cele de stat. Pensiile private distribuie doar sumele cu care s-a contribuit efectiv, pe când cele de stat distribuie sumele stabilite prin lege, câtă vreme pensionarul le poate încasa.

Cu alte cuvinte, pensia de stat e pe viaţă, pe când pensia privată ţine doar cât ajung sumele cotizate. Şi, în condiţiile în care speranţa de viaţa este în creştere, chiar dacă cu paşi lenţi în România, nu e prea comod să te trezeşţi pe la 80 de ani că ţi s-a terminat pensia privată şi că trebuie să te bazezi doar pe cea de stat.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a strâns la nivel național, precum și din diaspora, peste 2 milioane de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. „Românii nu îl mai vor pe Klaus Iohannis. Această campanie s-a bucurat de o largă susținere […]
Către: Domnul Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății Domnul Attila-Zoltán Cseke, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adresată de către: Senator Adrian Costea Circumscripţia electorală: 23 Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Obiectul întrebării: Deficitul de medici de familie în România Data: 22 iunie 2022 Stimați Domni Miniștri, […]
Adresată: Domnului Barna TÁNCZOS, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor De către:  Senator Dorinel Cosma Circumscripţia electorală: Grupul parlamentar: AUR Şedința Senatului din data de: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Controalele la  societățile comerciale ce practică arderi ilegale de deșeuri Stimate domnule Ministru, Pe 14 aprilie au avut loc […]
 Adresată:  Domnului ministru Carol Eduard NOVAK, Ministrul Sporturilor De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU  Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat  şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.06.2022 Obiectul întrebării : situația în care fostului mare fotbalist  Stelian Carabaș  i s-a îngrădit dreptul […]
Adresată: Domnului Ministru al Transporturilor Și Infrastructurii, Sorin Mihai GRINDEANU De către: Senator Andrei BUSUIOC Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Obiectul întrebării: Probabilitatea dezvoltării unui drum de mare viteză pe ruta Tișița- Vama Albița. Data: 22.06.2022 Stimate domnule ministru, Sorin […]
Către: Domnul Sorin Mihai Câmpeanu, Ministrul Educației Adresată de către: Evdochia Aelenei Circumscripția electorală: Nr. 14, Constanța Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.) Ședința Senatului din: 22.06.2022 Obiectul întrebării: Clarificări cu privire la măsuri de prevenirea abandonului școlar Domnule Ministru, Proiectul „România Educată” a început […]