Nagy Vasile – declarație politică – Aurul Verde!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, declaraţia mea politică se numeşte ” Aurul Verde !” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați –

Pădurile din România trebuie protejate, gestionate responsabil, dezvoltate și perpetuate, cu scopul de a întreține și îmbunătăți multiplele servicii pe care aceasta le oferă, contribuind astfel la satisfacerea nevoilor de mediu, sociale, economice și culturale ale societății.

Pădurile sunt o comoară a biodiversității, adăpostind trei sferturi din toate speciile de uscat din lume, multe dintre acestea din ce în ce mai amenințate cu dispariția. Importanța pădurilor se întinde însă mult dincolo de limitele lor.

Pădurile ajută la reglarea climei planetei pentru că ele înmagazinează sute de miliarde de tone de carbon în biomasă, sol și litieră și absorb 30% din emisiile globale generate de umanitate.

Distrugerea pădurilor este responsabilă de producerea unei cincimi din totalul gazelor cu efect de seră din lume, mai mult decât toate avioanele, autovehiculele, vapoarele și trenurile de pe planetă la un loc.

De asemenea, pădurile reglează ciclul apei în natură, astfel încât depindem de ele pentru a avea apă de băut și pentru a ne cultiva hrana.

Cu toate acestea, pădurile din România sunt amenințate de tăieri ilegale,  de practici forestiere iresponsabile,  de tăieri la ras inclusiv în zone protejate, de tăieri în pășunile împădurite, de o legislație slabă și o proastă aplicare a legii au dus la pierderea și degradarea pădurii.

Folosirea eficientă a pădurii din perspectivă economică cu respectarea valorii ei ecologice și distribuția echitabilă a beneficiilor derivate către întreaga societate românească sunt împiedicate de corupția generalizată.

,,Aurul verde’’ contribuie la circuitul elementelor chimice în natură. Datorită pigmentului verde numit clorofilă, prin fotosinteză, în cadrul procesului de hrănire furnizează oxigen (aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, fiind furnizat de arbori şi arbuşti) şi absoarbe dioxid de carbon (pe care îl stochează în masa lemnoasă alături de alte elemente chimice preluate din sol). La nivelul frunzei, prin procesul de fotosinteză, este captată energia solară şi transformată în energie stocată chimic.

Rădăcinile arborilor fixează solul, mai ales pe terenurile în pantă, micşorând probabilitatea de producere a alunecărilor de teren şi a prăbuşirilor; împiedică degradarea solurilor prin sărăturare sau înmlăştinire.

Frunzişul arborilor reţine 40-50% cantitatea de precipitaţii; rădăcinile arborilor afânează solul care poate reţine o cantitate mai mare de apă; pădurea păstrează nivelul ridicat al apei în sol şi calitatea apelor subterane (captările de ape, forajele sunt în zone împădurite); reduce riscul de producere a inundaţiilor.

În funcţie de speciile de arbori, de înălţimea şi densitatea lor, pădurea moderează regimul temperaturilor (vara, în pădure este cu circa 2 grd mai răcoare decât în afara ei, iar iarna temperatura este cu 1,7 grd mai ridicată în interior decât la exterior); datorită evapotranspiraţiei intense, deasupra pădurii se crează un curent de aer umed, ascendent, care sporeste nebulozitatea; se modifică repartiţia precipitaţiilor şi creşte local umiditatea; reduce viteza vântului; păstrează un timp mai îndelungat stratul de zăpadă: diminuează cantitatea de radiaţie ajunsă la sol deoarece o absoarbe în procesul de fotosinteză.

Permite perpetuarea speciilor şi conservarea genofondului. Numeroase specii de plante şi animale au dispărut datorită defrişării pădurilor sau datorită incendiilor. Padurile oferă adăpost şi sursă de hrană. Permit păstrarea unor medii naturale, aici formându-se cele mai numeroase şi mai complexe lanţuri trofice.

În cadrul procesului de fotosinteză, 1 ha de pădure absoarbe anual, circa 16 tone COşi produce 30 tone O2. Arborii reţin şi praf, alte gaze poluante (oxizi de sulf, oxizi de azot, compuşi ai plumbului) provenite de la industrie sau de la transporturi. Doar incendiile afectează în fiecare an circa 12-13 mil ha pădure, în atmosferă ajungând astfel cantităţi impresionante de CO, CO2 şi gudron.

Ecosistemele forestiere, în special codrii seculari / pădurile virgine, au calitatea de model de adaptare la variaţia factorilor de mediu pe termen lung, prin corecta dimensionare a funcţiior şi structurare funcţională: lanţuri trofice complexe şi lungi, reânoirea componentelor populaţiilor, flexibilitatea cenotică. 

Genofondul valoros permite înfiinţarea de arii naturale protejate, favorizând protecţia speciilor de plante şi animale rare, ameninţate cu dispariţia.

Pădurile rup monotonia peisajului lipsit de vegetaţie forestieră. Terenurile degradate datorită mineritului, depozitării de deşeuri, terenurile afectate de eroziune, sunt reabilitate prin împădurire. În regiunile temperate, în funcţie de anotimp, pădurile oferă un peisaj mereu în schimbare. Culorile pe care le îmbracă, liniştea, aerul nepoluat, peisajul sunt motive suficiente pentru a atrage turişti.

Pădurea oferă numeroase resurse regenerabile dacă sunt exploatate durabil: ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale.

Pe regiuni, cea mai mare suprafață de pădure se regăsește în Transilvania, unde 37% din suprafața totală a terenurilor este acoperită de vegetație forestieră. Urmează Moldova, cu 31% și Țara Românească, cu 20%.

În funcție de zonele de relief, din totalul suprafeței zonei montane din România, 65% este acoperită cu pădure. În zona de deal, din totalul suprafețelor, zona de pădure reprezintă 27%, iar la câmpie pădurile ocupă 5% din suprafețe.

În ceea ce privește speciile de arbori care se găsesc în pădurile României, fagul este principala specie forestieră din țara noastră. El ocupă 31% din suprafața terenurilor acoperite cu pădure.

Este urmat de rășinoase (molid, brad, pini etc.) cu o pondere de 26%, de diverse specii de foioase tari (carpen, salcâm, frasin, paltin etc.) cu 20% pondere și de cvercinee sau stejari (gorun, cer, gârniță, stejar pedunculat etc.) cu o pondere de 16% în suprafața pădurii. Pe ultimul loc se afla grupa diverselor specii de foioase moi (tei, plop, salcie), care ocupă 7% din suprafața pădurii.

Distribuția pe clase de vârstă a pădurii arată că cea mai mare suprafață a pădurii (21%) se găsește în clasa a II-a de vârstă (21-40 ani), urmată de clasele de vârstă a IV-a (61-80 ani) și a III-a (41-60 ani), cu 19%, respectiv 18%, din suprafața pădurii. Însumată, suprafața pădurii din cele trei clase de vârstă reprezintă peste 58% din suprafața totală a pădurii.

Inventarul forestier național (IFN) este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. El are ca sarcină principală realizarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare și analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de a publica rezultatele analizelor respective și de a întocmi studii/scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere și de cooperare inter-sectorială.

Conform cifrelor din Inventarul Forestier Național (Ciclul II), jumătate din lemnul care dispare din pădure nu are acte. Asta înseamnă aproximativ 20 de milioane de metri cubi anual, din care doar 200.000 de metri cubi furați sunt capturați.

Suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în ultima sută de ani, ajungând azi la doar 29%, cu mult sub media europeană de 43%. În fiecare oră, mai dispar, conform ultimelor estimări, aproximativ 6 hectare de pădure din tăieri legale și ilegale.

Tăierile ilegale din pădurile României sunt un subiect dezbătut deja de prea mult timp. Mai grav e că autoritățile au la dispoziție toată tehnologia necesară pentru a urmări tăierile de lemn, dar nu o folosesc.

În cazul României, suprafața împădurită a scăzut de la 7,048 milioane de hectare în 2016 la 6,929 milioane de hectare în 2020.

În ultimii ani a devenit din ce în ce mai evidentă și mai acută lipsa unei strategii naționale pentru domeniul pădurilor, sectorul aflându-se permanent într-o stare de criză. În fapt, toate aceste episoade ale crizei din domeniul pădurilor au evidențiat lipsa unei strategii forestiere nationale incepand cu anii ’90, în contextul retrocedării a peste 50% din suprafata pădurilor. Este evidentă necesitatea echilibrului între funcțiile economice, sociale și de mediu în administrarea pădurilor, debalansările între diferite funcții ale pădurilor conducând la crize pe segmentele corespondente.

Deficitul de pe piața lemnului de foc a condus la o redistribuire a resursei de masă lemnoasă prin mecanismele pieței de la utilizările industriale către lemn de foc, pentru că în zonele de câmpie prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât al lemnului pentru utilizările industriale.

Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț pe resursa de lemn din Europa, la fag, buștean de gater, avem prețuri de 55 euro/metru cub în Serbia, 60-65 euro/metru cub în Slovacia și Polonia, 65 euro/metru cub în Franța, 80 euro/metru cub în Germania și 95-100 euro/metru cub in România.

Suprafața pădurilor incluse în arii protejate la nivel național este de peste 40 %. Este nevoie de o armonizare între legislația silvică și legislația de mediu, planurile de management ale ariilor protejate trebuie să privească mult mai atent spre nevoile comunităților locale.

Suprafața pădurilor României are potențial major de creștere, potențial blocat de randamentul economic mult mai mare al terenurilor agricole, datorat subvențiilor mari pentru utilizarea agricolă a terenurilor si ZERO pentru utilizarea forestieră.

Cu peste 50% din gospodării captive în sistemul de încălzire pe lemne, din cauza lipsei de alternative energetice, România are nevoie de o strategie energetică în care să fie inclusă și energia termică. O componentă esențială a strategiei trebuie să o reprezinte creșterea randamentelor energetice în utilizarea biomasei forestiere ca resursă energetică.

România se dovedește a fi țara europeană cu cea mai restrictivă legislație în ceea ce privește gestionarea pădurilor, avem un sistem legislativ rigid, bazat aproape în totalitate pe instrumente de comandă și control.

Mai mult ca niciodată, în actualele condiții, sectorul forestier are nevoie de viziune. Pădurea ocupă 30% din suprafața rurarului și 29% din suprafața României creând un mediu socio-economico-cultural în care se dezvoltă atât o economie bazată pe lemn, dar și activități de turism, zootehnie, piscicultură sau alte produse bazate pe funcțiile ecosistemice ale pădurii permițând astfel finanțarea și dezvoltarea comunităților locale.

În viitor, cine va avea păduri, va avea aur.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) condamnă publicarea unei prime forme a unui document intern al Comisiei Europene, adresat traducătorilor, care recomandă evitarea referirii la Crăciun și înlocuirea numelor biblice în limbajul oficial. „Niște birocrați nealeși de nimeni și care par că nu mai reprezintă pe nimeni […]
tricolor
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îl invită pe Klaus Iohannis la Alba Iulia, la evenimentele dedicate Zilei Naționale, pentru a constata la fața locului cât de dorit mai este de români în funcția prezidențială. „Dacă vrea să fie președintele tuturor românilor, și nu doar al PNL, […]
becuri
A doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienții casnici din România, ELECTRICA S.A., a anunțat creșterea substanțială, de la 1 ianuarie 2022, a prețurilor de distribuție. Acestea urmează a fi majorate cu până la 84%. La fel au […]
Președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi invită românii la “Marșul Unirii” de la Alba-Iulia pe 1 decembrie. “Alba Iulia, capitala Unirii tuturor românilor va găzdui și în acest an serbările la 103 ani de la Marea Unire de la 1918. Ca în […]
Reprezentanţii Bucovinei au declarat unirea cu România la 28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi. Iar acest episod istoric fericit se datorează în principal boierului Iancu Flondor, jurnalistului Valeriu Branişte, profesorului Sextil Puşcaru, medicului Isidor Bodea sau ofiţerului Ilie Lazăr. Iancu Flondor, […]
Către: Domnul Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor De la: Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA Obiectul întrebării:Clarificări privind situația economică a României                                       Stimate Doamnule Ministru, Având în vedere că noul Guvern al României a fost investit pe clasica procedură de repede-înainte, cu dezbateri minime […]