În declaraţia politică de astăzi, domnul deputat de Arad, Vasile Nagy, atrage atenţia asupra impactului indirect şi indus pe care industria de petrol şi gaze îl are asupra economiei.
Sectorul de petrol şi gaze din România a fost, de zeci de ani, un contribuitor semnificativ la creşterea PIB-ului.
Petrolul este elementul cheie care a asigurat creşterea economică a României din perioada interbelică, una dintre cele mai mari din lume (5,5). Producţia de petrol a atins vârful în anul 1936, atunci când România era al cincilea exportator de petrol din lume, după Indiile Olandeze (6.500.000 de tone), Iran (8.500.000 de tone), SUA (15.000.000 de tone) şi Venezuela (19.000.000 de tone).”În contextul în care, după 1990, în primii 13 ani, în România, au fost distruse, demolate, închise, 1256 de mari întreprinderi, consider că trebuie mai bine cunoscut ceea ce a însemnat România în industria de petrol. Azi activitatea de cercetare-dezvoltare constituie o prioritate naţională şi are un rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă”, a afirmat domnul deputat Vasile Nagy.
Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,2 milioane tep iar importurile sunt preconizate la 8,815 milioane tep în 2022.Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22, la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).”Pentru unele state şi naţiuni, în diferitele contexte ale istoriei moderne şi contemporane, rezervele bogate de “aur negru” au fost o binecuvântare, dar în acelaşi timp şi un blestem care a adus nenorociri greu de prevenit datorită invidiei unor state”, a punctat domnul deputat Vasile Nagy.
Cu toate acestea, în ultimii ani, această contribuţie a început să scadă încet şi treptat, declanşată de un cumul de factori, inclusiv factori economici, cum ar fi scăderea ratelor de înlocuire a rezervelor sau măsuri de reglementare şi modificări ale politicilor, acestea din urmă având loc atât pe plan intern, cât şi la nivelul Uniunii Europene (UE).”Productivitatea muncii în petrol şi gaze este, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică, într-o oarecare măsură, impactul indirect şi indus relativ mare pe care industria de petrol şi gaze îl are asupra economiei”, a adăugat în încheiere domnul deputat Vasile Nagy.
Nu există răspunsuri