România a fost retrogradată, pentru prima dată în istoria sa post-revoluționară, în Indexul Democrațiilor întocmit de The Economist, trecând de la statutul de „democrație viciată” la cel de „regim hibrid”. Coborârea noastră cu 12 locuri, de la un scor de 6,45 la 5,99, nu reprezintă un accident, ci rezultatul direct al deciziei controversate de anul trecut privind anularea alegerilor prezidențiale – o măsură adoptată pe baza unor acuzații vagi de interferență străină și manipulare pe rețelele sociale, fără dovezi concrete.
Cifrele nu mint: din cele 71 de țări evaluate ca democrații, doar 25 sunt considerate „democrații depline”, iar până de curând România se încadra în rândul celor 46 de „democrații viciate”. Astăzi, însă, ne aflăm în categoria celor 36 de „regimuri hibride”, fiind singura țară membră a Uniunii Europene din acest grup, alături de alte state precum Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina.
Nu putem ignora faptul că anularea alegerilor prezidențiale a declanșat un lanț de reacții ce au erodat treptat însăși esența democrației noastre. Dacă nu luăm măsuri decisive și concrete, riscul ca situația să se agraveze în 2025 este iminentă. România nu poate urma modelul unor state precum Bosnia și Herțegovina, care, după trei decenii de la acordul de pace, rămân capturate de corupție, diviziuni etnice și stagnare economică, transformându-se într-un exemplu al eșecului democratic.
Acesta este un verdict clar asupra eșecului nostru ca stat și al clasei politice de a proteja și întări democrația. Nu putem permite ca, la 30 de ani de la Revoluție, să ne prăbușim sub nivelul minim acceptabil pentru o țară europeană. Instituțiile nu trebuie să devină simple ornamente, iar voința cetățenilor să fie ignorată. Dacă nu apărăm statul de drept și nu garantăm alegeri libere și corecte, România riscă să devină un stat capturat, un studiu de caz trist al eșecului democratic.
Putem învăța din greșelile celorlalte state – din experiența Bosnia și Herțegovinei, a Georgiei sau a Ucrainei – și să nu repetăm aceleași erori care au dus la degradarea instituțiilor și la subminarea încrederii publice. Experiența lor arată clar că lipsa reformelor profunde, perpetuarea corupției și influențele politice nocive conduc la o stagnare ce afectează direct viața cetățenilor și viitorul democrației.
După 20 de ani, este clar că România trebuie să schimbe direcția pentru a evita prăbușirea democratică. Retrogradarea ne arată că fără reforme urgente și protejarea alegerilor libere, viitorul democrației noastre este în pericol.
Comments are closed