România este şi va fi un stat european nu numai prin poziţia geografică, dar şi prin dorinţa proprie de a fi parte componentă activă a Uniunii Europene.
Am făcut eforturi enorme, după începerea democratizării societăţii româneşti, pentru a adera la Uniunea Europeană şi apoi, odată deveniţi parte componentă a acesteia, nu am ezitat niciodată să îndeplinim toate condiţiile cerute, în special cele ale armonizării legislative. Deseori, armonizarea legislativă s-a făcut cu preţul a multor sacrificii şi pierderi pentru România, chiar şi atunci când a avut o influenţă pe alocuri nocivă asupra specificului românesc, sau am fost puşi în situaţia de a complica legislaţia şi normele de aplicare naţionale şi le-a făcut foarte greu de aplicat, neavând o corespondentă normală în realitatea şi specificul nostru naţional.Chiar şi în aceste condiţii, toate actele adoptate în conformitate cu art.288 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), de instituţiile Uniunii Europene pentru exercitarea competenţelor Uniunii şi care constituie acte juridice, regulamente, directive, decizii, recomandări şi avize, au fost armonizate cu celeritate la legislaţia naţională.În momentul de faţă ne luptăm să intrăm în Spaţiul Schengen, dar observăm că o parte din politicienii unor state europene, despre care s-a dovedit, în mod clar, că sprijină interesele economice ale Rusiei şi politica realizată de preşedintele Putin, caută şi inventează pretexte pentru a ne pedepsi corectitudinea şi onestitatea noastră. Interese obscure, oneroase şi meschine ale acestora, care au început să fie stopate prin limitarea sau condiţionarea şi verificarea exploatărilor petroliere şi forestiere, îi determină pe politicienii austrieci să îşi bată joc pe faţă de România.În acest moment, Uniunea Europeană nu acţionează eficient pentru apărarea intereselor României şi observăm că suntem trataţi ca nişte cetăţeni de categoria a doua, secundară, de importanţă scazută. Bruxelles-ul nu numai că ne neglijează, dar aplică standarde duble şi discriminatorii faţă de noi, iar ca urmare a acestui fapt, consider că avem dreptul să condiţionăm, la rândul nostru, armonizarea legislativă şi aplicarea selectivă a unor decizii şi directive. Dacă cineva nu ne doreşte pe deplin ca membrii UE, noi trebuie să luăm atitudine şi să ne protejăm.Astfel, având în vedere situaţia de fapt, supun atenţiei dumneavoastră propunerea ca, în cazul în care, în termen de şase luni de la momentul investirii noului Parlament European, România nu este primită în Spaţiul Schengen, atunci trebuie să ne asumăm dreptul de a suspenda armonizarea legislativă, pe un termen nedefinit, legat în mod direct de primirea deplină a României în Spaţiul Schengen.Aceasta ar fi o reacţie corectă şi proporţională faţă de soluţia dată de Uniunea Europeană la cererea României de aderare la Spaţiul Schengen.Stimaţi colegi parlamentari, vă rog să priviţi această propunere facută în declaraţia de astăzi nu ca pe actul unui adversar politic, ci ca o propunere pe care orice român, care doreşte să fie respectat în Uniunea Europeană, este îndreptăţit să o facă.Mai mult de atât, apreciez că ar fi absolut necesară iniţierea unui proiect legislativ pentru modificarea Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene prin care să se limiteze armonizarea legislativă, în situaţiile în care legislaţia europeană se află în contradicţie cu specificul, religia, tradiţiile sau cultura unui stat membru, iar această limitare este cerută motivat şi argumentat de stat.România este parte a Uniunii Europene şi îşi doreşte nu doar să fie în componenţa acesteia, ci să lupte activ pentru menţinerea coeziunii şi integrităţii uniunii.Dar dorinţa noastră trebuie să fie realizată echilibrat şi pe principii de egalitate şi cooperare oneste între membrii Uniunii, fără a mai fi în situaţia de a ne trata cineva pe noi sau pe oricare alt stat membru, ca parteneri de rang inferior.
Nu există răspunsuri