Adresată:
Domnului Florin BARBU, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Domnului Alexandru Nicolae BOCIU, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor
De către: Deputat Laura GHERASIM
Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025
Obiectul întrebării: Situația sectorului suin ȋn Romania şi a importurilor de carne de porc
Stimată Domnule Ministru,
În trecut, țara noastră se mândrea cu efective suine semnificative, asigurând atât necesarul intern de carne de porc, cât și exporturi considerabile. De exemplu, în anii 1980, România avea un efectiv de aproximativ 14 milioane de porci, iar industria cărnii de porc era una dintre cele mai puternice din Europa de Est. Țara noastră producea suficientă carne pentru a-și satisface consumul intern și pentru a susține
exporturi considerabile către alte state.
Din păcate, în ultimele decenii, sectorul suin din România a fost afectat de multiple probleme, inclusiv de pesta porcină africană, de concurența neloială a importurilor și de lipsa unor politici coerente de sprijin pentru crescătorii autohtoni. Efectivele de porci din fermele românești au scăzut dramatic, iar mulți producători locali au fost nevoiți să își închidă afacerile.
Conform datelor disponibile, în primul semestru al anului 2020, România a importat carne de porc în valoare de 292,2 milioane de euro, în creștere cu 17% față de perioada similară din 2019.
În 2024, piața cărnii de porc a continuat să fie grav afectată, prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermei ajungând la aproximativ 260,9 euro/100 kg, reprezentând o majorare de aproape 15% față de anul anterior.
În prezent, România depinde în proporție de peste 70% de importuri pentru a acoperi cererea internă de carne de porc. Această situație nu doar că afectează economia națională și independența noastră alimentară, dar pune și o presiune enormă asupra fermierilor români, care se confruntă cu costuri ridicate și cu dificultăți în a-și valorifica producția. În același timp, lipsa unei strategii clare pentru revitalizarea acestui sector lasă România vulnerabilă în fața fluctuațiilor de preț și a problemelor logistice legate de aprovizionare.
Sectorul de prelucrare a cărnii joacă un rol vital în economia României, contribuind la valoarea adăugată în lanțul agroalimentar și oferind locuri de muncă pentru mii de cetățeni. Industria de procesare a cărnii nu doar că asigură produse finite pentru consumatori, dar reprezintă și un factor esențial în menținerea lanțului de aprovizionare funcțional. Fără un sector puternic de prelucrare a cărnii, fermierii locali își pierd accesul la piață, iar consumatorii sunt nevoiți să plătească prețuri mai mari pentru produse de import.
Există informații conform cărora carcase de porc sunt importate din afara țării, prelucrate în România, iar produsele rezultate sunt etichetate ca fiind “produse în România”. Această practică ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea etichetării, afectând atât consumatorii, cât și producătorii locali. Dacă această situație se confirmă, ne aflăm în fața unei probleme grave de etichetare frauduloasă, care induce în eroare consumatorii români și pune în pericol competitivitatea producătorilor autohtoni.
În acest context, este imperativ să avem o imagine clară asupra realității acestui sector și asupra modului în care putem acționa pentru a sprijini producătorii autohtoni. Lipsa unor date exacte și a unor măsuri eficiente a condus la o situație de criză, iar România riscă să își piardă complet capacitatea de a-și asigura necesarul intern de carne de porc.
În acest context, vă rog să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:
1. Care este efectivul actual de porci din România, la data prezentei interpelări, și cum a evoluat acesta în ultimii 10 ani?
2. Care a fost cantitatea totală de carne de porc importată în România în ultimul an calendaristic și din ce țări provine aceasta? Vă rog sa indicaţi cantitatea de carne per ţară de provenienţă.
3. Care este capacitatea totală de prelucrare a cărnii în România, exprimată in tone, raportată la numărul actual de porci din țară?
4. Câte abatoare funcționează în prezent în România și care este evoluţia / involuţia capacităţii totale de procesare a acestora?
5. Ce măsuri concrete a luat Ministerul Agriculturii pentru a sprijini crescătorii de porci din România și pentru a reduce dependența de importuri?
6. Ce strategii există pentru repopularea fermelor de suine și pentru stimularea creșterii efectivelor de porci în România?
7. Care sunt rezultatele concrete, ȋn cifre ale strategiilor menţionate la ȋntrebarea 6?
8. Câte controale au fost efectuate de către DSVSA, ȋn perioada 2020 – 2024, pentru a se verifica trasabilitatea și etichetarea corectă a produselor din carne de porc?
9. Procentual vorbind, câţi procesatori de carne ȋn general şi carcase de porc ȋn special au fost verificaţi, prin controalele menţionate la ȋntrebarea 8, din totalul procesatorilor din România?
10.Există sancțiuni aplicate în ultimii ani pentru etichetarea frauduloasă a produselor din carne de porc? Dacă da, câte astfel de cazuri au fost identificate și ce măsuri au fost luate?
11.Ce investiții, susţinute de către stat cu sau fără accesarea de fonduri europene, sunt prevăzute pentru modernizarea și dezvoltarea abatoarelor din România, astfel încât să crească capacitatea de prelucrare a cărnii locale?
12.Cum se aliniază politicile Ministerului Agriculturii cu strategiile Uniunii Europene privind reducerea dependenței de importuri și stimularea producției interne de carne de porc?
Solicit răspuns scris.
Comments are closed