Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Procedura de regres împotriva judecătorilor și procurorilor din România care și-au exercitat funcția cu recredință sau gravă neglijență

Adresată:  Domnului Marcel-Ioan BOLOȘ, ministru al Finanțelor

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 23/04/2024

Obiectul întrebării: Procedura de regres împotriva judecătorilor și procurorilor din România care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Stimate domnule ministru,

România este, din păcate, statul cu cele mai multe condamnări la CEDO raportat la numărul total de locuitori, poziție rușinoasă pe care se menține de aproape trei decenii. În foarte multe cazuri, așa cum a constatat CEDO, încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale petiționarilor resortisanți români s-a produs din cauza exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență de către agenții statului, în speță judecători și/sau procurori.

Legea nr. 303/2022 prevede, la art. 12-14, că:

”(12) Statul, prin Ministerul Finanţelor, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, prin hotărârea adoptată de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile alin. (10), s-a constatat faptul că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(13) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de un an de la data plăţii de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire.

(14) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului”.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul de cazuri în care Ministerul Finanțelor a exercitat acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului care s-a dovedit că și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, în sensul celor prevăzute de legislație.

• În eventualitatea în care Ministerul Finanțelor a exercitat acțiunea de regres împotriva judecătorilor sau procurorilor, vă rugăm să specificați, pentru fiecare caz aparte, data inițierii acțiunii de regres, numele judecătorului și/sau procurorului, expersia bănească a sumelor datorate cu titlu de despăgubire.

• Care este, defalcat pe ani, din momentul aderării României la Consiliul Europei și până în prezent, valoarea sumelor recuperate ca urmare a exercitării acțiunii de regres împotriva agenților statului (inclusiv judecători și procurori).