George Simion – întrebare către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale/ Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Copii și Adopții – Clarificări asupra implementării Legii nr. 7/2023

Către: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, domnului Mihai Tomescu, preşedinte cu rang de secretar de stat

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr. 42 București

Subiectul întrebării: Clarificări asupra implementării Legii nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

                                      Stimate domnule președinte,

          Legea nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative reglementează cadrul general pentru realizarea reformei sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, prin operaţionalizarea şi prioritizarea măsurilor pentru accelerarea procesului de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi, precum şi îndeplinirea indicatorilor cantitativi stabiliţi în Planul naţional de redresare şi rezilienţă, componenta 13 – Reforme sociale, Reforma sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi, şi în strategiile naţionale din domeniul dizabilităţii.

          Cu toate acestea, din păcate, reușim să adoptăm, iarăși, forme fără fond, doar pentru a bifa o serie de indicatori din PNRR, fără a ține cont de realitatea socială din România.

          Prin urmare, stimate domnule președinte, vă rog să îmi răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. La Articolul 7, c) consolidarea metodei managementului de caz în

 cadrul sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități și a rolului managerului de caz, asigurarea pregătirii corespunzătoare a acestuia, cu metodei planificării centrate pe persoană:

                1a. Câți manageri de caz activează în aparatul propriu al DGASPC- urilor?

                1b.  De câte persoane ar trebui să se ocupe un manager de caz, în conformitate cu normativele de personal?

                1c. De câte persoane se ocupă fiecare manager de caz, defalcat, pe județe? Sunt suficienți?

                1d. Care este pregătirea profesională a managerilor de caz, defalcat, pentru fiecare județ în parte?

• În cadrul Articolului 9 (1) – Obiectivele planificate la nivel național,

 ca ținte asociate indicatorilor-cheie de performanță, sunt:

1. obiectivul 1: până la data de 30 iunie 2026, cel puțin 32% din numărul

de persoane adulte cu dizabilități instituționalizate să beneficieze de sprijin în vederea dezinstituționalizării și de punerea în aplicare a parcursului de trai independent;

          b) obiectivul 2: până la data de 30 iunie 2026, procentul persoanelor adulte cu dizabilități instituționalizate se reduce cu 32% din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidențial la sfârșitul anului 2020;

          c) obiectivul 3: în perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2030, procentul persoanelor adulte cu dizabilități instituționalizate se reduce cu 10% din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidențial la data de 30 iunie 2026.

          2a. Cât reprezintă 32% din numărul de persoane adulte cu dizabilități instituționalizate pe județe?

          2b. Dintre aceste persoane, cei 32%, există o pondere în funcție de tip și/sau grad de handicap?

          2c. Care sunt serviciile alternative prezente?

          2d. Câte persoane pot beneficia, efectiv, de aceste servicii și pe ce perioade?

          2e. Cât timp este urmărită situația/evoluția fiecărei persoane, după părăsirea instituțiilor?

          2f. Cum se asigură excluderea posibilității ca persoana cu handicap să ajungă în situații de exploatare, abuz, trafic de persoane, sărăcie, excludere, neglijare etc sau din contră să devină un factor abuzativ, după încheierea monitorizării cazului său de către personal specializat?

• Procesul de dezinstituționalizare pentru persoanele aflate în prezent în

în instituții se va desfășura concomitent cu un proces (relativ constant) de apariție a noi cazuri de persoane care solicită servicii instituționalizate, determinate de nevoia de servicii complxe, în special servicii de îngrijire și supraveghere permanentă a persoanelor cu dizabilități. Cum se vor suprapune eficient aceste două procese, în interesul persoanelor cu dizabilități?

• Metodologia de admitere a persoanelor adulte cu dizabilităţi în mediul

 rezidenţial, prevăzută la art. 13 din Legea nr. 7/2023 privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, din 20.03.2023, prevede la art 7, perioade foarte scurte de instituționalizare de numai 24 de luni. Această perioadă este foarte scurtă, persoana cu dizabilități nu va înregistra progrese efective, astfel încât să se poată pune problema unui ”parcurs de trai independent” (etapele stabilite pentru o persoană adultă cu dizabilități în baza evaluării nevoilor specifice, astfel încât aceasta să se bucure de dreptul de a trăi independent în comunitate; etapele cuprind: pregătirea, tranziția în comunitate, monitorizarea, evaluarea regulată a situației și a progresului persoanei, cf. Articolul 4, lit j, Legea 7/2023). Primăria din raza de domiciliu/de reşedinţă a persoanei care solicită admiterea în mediul rezidenţial, are obligaţia ca, în termen de 24 de luni de la data admiterii, beneficiarul să fie transferat în comunitatea de domiciliu sau de reşedinţă şi să i se asigure accesul la un serviciu social din comunitate, cf. Metodologiei de admitere, art. 8, al. 2.

4a. Câte astfel de servicii funcționează în prezent? Cu ce specialiști, pentru îngrijire, asistență medicală, activități zilnice, etc?

4b. Câte astfel de servicii se pot dezvolta în 24 de luni, cu ce personal și cât durează perioada de pregătire profesională specifică fiecărui profesionist?

4c. Care este capacitatea financiară pentru dezvoltarea acestor servicii comunitare?

• Având în vedere alternativele și anume asistentul personal

 profesionist, precum și reintegrarea în familie, cum sunt gestionate următoarele riscuri:

          5a. Cu privire la persoana cu handicap: neglijare, abuz, îngrijire nepotrivită, deliberată sau din nepricepere, incapacitatea de a primi tratament medical corespunzător nevoilor sale, etc;

          5b. Cu privire la asistentul personal: acestia primesc un salariu pentru o normă de muncă, respectiv 40 de ore pe săptămînă, dar au responsabilitate și sunt solicitați 24 de ore, din 24, 7 zile, din 7, continuu, zi și noapte

          5c. Solicitarea precizată mai sus este prezentă și în cadrul familiei, în care cel puțin un membru al acesteia este nevoit să nu urmeze o carieră profesională proprie, să nu se poată bucura de o viață completă, fiind nevoiți să fie prezenți permanent lângă persoana cu dizabilități, solicitarea fiind epuizantă în cele mai multe cazuri

          5d. Câți asistenți personali profesioniști au fost deja calificați?

5e. Ce alte alternative există în prezent?