Adresată de către domnul senator: Ştefan Geamănu, membru al Comisiei pentru sănătate, din Senatul României
Circumscripția electorală: Nr. 43, Circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Şedinţa Senatului din data de: 02.04.2025
Titlul declaraţiei politice: Răspunderea juridică a conducătorilor instituțiilor din administrația publică locală și centrală pentru recuperarea prejudiciilor în cazul hotărârilor definitive și a sancțiunilor contravenționale primite
De mai bine de câțiva ani, de când s-au limitat puterile de control ale Curții de Conturi a României, multe decizii rămase definitive ale instanțelor judecătorești în diverse litigii de muncă între autoritățile publice și salariați, sau în litigiile avute de instituțiile publicecu agenții economici care au obținut decizii favorabile de recuperare a unor sume de bani ca urmare a unor decizii greșite luate de către conducătorii instituțiilor din administrația publică locală și centrală, nu au dus la recuperarea prejudiciilor aduse banului public de către persoanele vinovate.
Abuzurile și incompetența conducătorilor instituțiilor din administrația publică locală și centrală au creat și creează prejudicii importante chiar autorităților și instituțiilor publice fără ca un organ de control să impute persoanelor vinovate recuperarea prejudiciilor aduse. Față de neluarea măsurilor care se impun în actul managerial defectuos, sunt multe situații în care primarii de municipii, orașe și comune, au primit nenumărate sancțiuni contravenționale pe care le-a suportat instituția în loc să le suporte chiar ei, adică persoanele care se fac vinovate de actul managerial defectuos, conducătorii mergând pe premisa: ,,Oricum plătește instituția, indiferent câte amenzi se aplică sau ce prejudicii se aduc din anumite litigii stabilite de instanțele judecătorești”!
Plenul Curții de Conturi a României a aprobat, prin Hotărârea nr. 629/20.12.2022, noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care se aplică din data de 16.01.2023, realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială. Noul regulament a tăiat practic din instrumentele și puterile instituției de control întrucât a eliminat funcția de control a Curții de Conturi, această rămânând doar cu atribuții de audit, eliminând, de asemenea, pe tot cuprinsul noului regulament sintagma „control”. Acest lucru înseamnă, de fapt, slăbirea rolului instituției în privința verificării modului în care sunt cheltuite și recuperate fondurile publice pierdute în urma actului managerial dezastruos!
Chiar și auditorii publici externi din România au criticat noul regulament al Curții de Conturi, pe care l-au considerat: ,,Un atac la siguranța națională, dorindu-se o slăbire substanțială a rolului, puterii de control și a atribuțiilor Curții de Conturi”, nemaiputând să impună în actul de control măsuri ferme de imputare a prejudiciilor persoanelor vinovate, ci doar măsuri de recomandare!
Trebuie să înțelegem că recuperarea prejudiciilor este o parte foarte importantă pentru îmbunătățirea administrației publice locale și centrale și, respectiv, pentru redresarea fiscal-bugetară. Conducătorii instituțiilor publice, fie că ne referim la primari, viceprimari, city manageri, directori generali, inspectori șefi, ori comisari șefi nu sunt în prezent trași la răspundere civilă pentru actul lor managerial defectuos. Așa se produc prejudicii pe care tot instituția le acoperă în loc să o facă persoana responsabilă de creare lor!
Deși există art. 500, alin. 1, din Codul administrativ, pentru emitera ordinului sau dispoziţia de imputare a pagubelor aduse autorităţii sau instituţiei publice în situaţiile prevăzute la art. 499, lit. a-b, din Codul administrativ, care se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, după caz, prin asumarea unui angajament de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, în realitate, nu se întâmplă această procedură de a recupera prejudiciul de la persoana vinovată, neavând organ de control cu pârghii legale, care să impute prejudiciul.
Având în vedere limitarea atribuțiilor Curții de Conturi doar la un audit cu o activitate de îndrumare pentru a preveni prejudiciile actualului Guvern, care nu vrea și nu poate să promoveze politici publice sustenabile de redresare fiscal-bugetară, AUR propune următoarele măsuri urgente legislative pentru întărirea Curții de Conturi:
1. Curtea de Conturi, ca autoritate publică, să aibă rolul de control care să impute prejudiciile, prin angajarea răspunderii civile, persoanelor vinovate din cadrul instituțiilor publice pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează, potrivit art. 499, lit. a, din Codul administrativ.
2. Curtea de Conturi, caautoritate publică, să aibă rolul de control care să impute prejudiciile, prin angajarea răspunderii civile, persoanelor vinovate pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive, potrivit art. 499, lit. b, din Codul administrativ.
Comments are closed