Dumitrina Mitrea – întrebare către Ministru al Transporturilor și Infrastructurii – Clarificări privind jalonul PNRR corespondent strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025

Adresată: Domnului  Ministru al Transporturilor și Infrastructurii  

                Sorin Mihai Grindeanu

De către:  Mitrea Dumitrina,

                Deputat AUR, circumscripția nr. 29 Neamț

Data: 25.01.2023

Obiectul întrebării: Clarificări privind jalonul PNRR corespondent strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025

Stimate Domnule Ministru,

            Așa cum bine cunoașteți, acest jalon presupune adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare și a planului de acțiuni. Strategia a fost adoptată în decembrie 2020 de către guvernul Orban prin HG 985/2020 și transmisă Comisiei Europene de către guvernul Cîțu, iar programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021.          

         Trecând la fondul problemei este lesne de observant că, până acum, nu au fost folosite fonduri europene pentru întreținere, fondurile europene fiind strict atașate ideii de modernizare, ci nu și pentru proiectele de întreținere. Așa s-a ajuns la situația atipică de a fi fost investite fonduri europene massive, dar numai pe segmente limitate. Fondurile europene au fost concentrate pe coridorul european Constanța – Arad. Din acesta fac parte București – Constanța (800 milioane euro) și București – Predeal (500 milioane euro), asistând la un eșec – la 15 ani de la aderare nu a fost finalizat coridorul CFR european – acum aflandu-se în implementare legătura Brașov – Sighișoara și Simeria-Deva-Arad.

           În rest, infrastructura feroviară se prăbușește, la propriu.

          Strategia adoptată în 2020 spune că lucrările de întreținere trebuie prioritizate. Finanțarea căilor ferate din PNRR merge în ambele direcții: două proiecte mari de modernizare pe 315 km de coridor feroviar în valoare de peste 3 miliarde euro (Caransebeș – Arad și Episcopia Bihorului – Cluj) și, în plus, reînnoirea a 2426 km cu 728 milioane euro, pe secțiuni precum București-Pitești, Giurgiu-Videle, Constanța-Mangalia sau București-Craiova. O parte din aceste lucrări sunt așa numitele quick wins – numite astfel pentru că putem obține creștere rapidă a vitezei de deplasare, cu lucrări limitate.

          În Programul de acțiune adoptat de guvern în decembrie 2021 și care ar trebui să închidă jalonul se întâmplă, însă, o schimbare majoră. Deși sunt asumate tinte cum că trebuie investit în întreținere, când vine vorba despre lucrări efective se vorbește doar despre modernizări. Practic, programul de acțiune contrazice Strategia pe care teoretic o aplică și negociat-o pentru PNRR. De fapt, se exclud fondurile europene de la plata lucrărilor de întreținere, iar acest lucru este dublat de faptul că se fac referiri la doar 6% din necesarul de finanțare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (fonduri necesare – 6203 mil lei, fonduri alocate – 374 mil lei), ignorându-se fondurile din PNRR ca sursă de finanțare, asta pe lângă crasa subfinanțare de la bugetul național.

          Tinând cont de cele mai sus expuse, vă solicit să îmi răspundenți la următoarele întrebări:

1. Aveți în vedere creearea unui modul de lucru cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor pe segmentul feroviar?

2. Dacă se dorește a se renunța la aceste investiții, atunci trebuie schimbată Strategia. Își va asumă Guvernul Ciucă faptul că infrastructura se degradează (ca jalon în PNRR trebuie să reducem cu 25% întârzierea medie anuală a trenurilor, în 2026) și că vor trebui alocați bani de la buget?

3. Cum vor fi refăcute și investițiile din PNRR In situația în care guvernul Ciucă schimbă Strategia, ori reface Programul de acțiune?

4. Care sunt măsurile avute în vedere pentru creșterea traficului de marfă feroviar și a numărului de călători din transportul feroviar cu cel puțin 25 % până în 2026 față de 2020?