Dan Tanasă – întrebare către Guvernul României – Taxarea câștigurilor companiilor din energie și a băncilor

Către: Nicolae-Ionel Ciucă, Prim Ministru al României

De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș

Subiectul întrebării: Taxarea câștigurilor companiilor din energie și a băncilor

Stimate Domnule Prim Ministru,

          Regulamentul (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, a fost transpus în legislația românească prin OUG nr. 186/ 2022. Ținând cont de prevederile Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind intervenția de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, se stabilește în sarcina statelor membre obligația de a adopta și publica, până la data de 31 decembrie 2022, măsurile de punere în aplicare a contribuției de solidaritate temporare asupra profiturilor excedentare generate de către societățile din Uniune și sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.

Nerespectarea cerinței prevăzute la art. 14 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2022/1.854 ar putea conduce la inițierea de către Comisia Europeană a unei proceduri formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar. „Dintre toate statele europene, România are cea mai defectuoasă aplicare a Regulamentului european 1854, lăsând OMV-Petrom în afara ariei de taxare.

Ministerele de Finanțe ale altor state europene au aplicat soluții care au avut în vedere interesul bugetului țării respective. Aflăm din presă ce au făcut alte state: Cehia a introdus în legea ei coduri CAEN suplimentare, pentru a nu lăsa nici o portiță de scăpare, iar state mai avansate precum Germania, Franța sau Olanda nu au trecut niciun cod de activitate”,  a declarat liderul grupului PNL, Daniel Fenechiu  pe rețelele de socializare.

          OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, iar statul român, prin Ministerul Energiei, 20,64%. Grupul austriac OMV a anunţat că producţia sa de hidrocarburi a crescut în trimestrul IV al anului trecut, comparativ cu trimestrul precedent, adăugând că se aşteaptă ca taxa de solidaritate din Austria să aibă un impact negativ de aproximativ 150 milioane euro pentru anul 2022, a informat acţionarul majoritar de la OMV Petrom într-un comunicat de presă, potrivit Agerpres.

Prin urmare, grupul austriac consideră că „OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului”.

Același lucru este susținut și de OMV Petrom într-un comunicat postat pe site: „Ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului”. 

În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022, pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom a achitat deja către Bugetul de Stat al României redevențe, impozite suplimentare și alte contribuții specifice industriei de aproximativ 5,2 mld. lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 mld. lei impozit pe profit. In total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioadă a anului precedent.

Imediat după anunţul publicat de grupul OMV, Ministerul Finanţelor a transmis, printr-un comunicat, că transpunerea Regulamentului  european în legislaţia naţională vizează tot sectorul energetic, respectiv, toate companiile care activează în domeniu. „Conform art. 1, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, din activităţi desfăşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 – Extracţia ţiţeiului, 0620 – Extracţia gazelor naturale, 0510 – Extracţia huilei, 1910 – Fabricarea produselor de cocserie şi 1920 – Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului”, se menţionează în comunicat. Potrivit MF, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854. „Societăţi din Uniune şi sedii permanente care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor’ înseamnă societăţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75% din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10)”, se mai precizează în comunicat. Totodată, contribuţia de solidaritate se datorează şi de către părţile afiliate. „În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definită potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1)”, potrivit Ordonanţei Guvernului.

Ministerul Finanţelor susține că transpunerea prin OUG a prevederilor Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice. Potrivit autorităţilor române, în urma acestei măsuri ar urma să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei. Contribuţia de solidaritate este de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile. Comisia Europeană a avut nevoie de clarificări suplimentare din partea Ministerului Finanțelor înainte de a răspunde autorităților române asupra modului în care se aplică taxa de solidaritate, a transmis CE pentru Profit.ro. Consultările au fost esențiale pentru a stabili aplicarea contribuției de solidaritate și în cazul OMV Petrom (compania care a anunțat că, potrivit propriei interpretări a situațiilor sale financiare, nu va trebui să plătească!).

          Domnule Prim Ministru, doresc să vă întreb cine va plăti această taxă de solidaritate în România (doar Romgazul)? Taxa de solidaritate are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, deci este adevărat că nu aveți bani la bugetul de stat să plătiți plafonările și compensările facturilor românilor?

Dacă nici taxa europeană nu am reușit să o aplicăm, ce credibilitate are Ministerul de Finanțe că va reuși cu o altă taxă (cea de 1% din cifra de afaceri, nici aceasta nu s-ar aplica OMV!). OMV ar fi iar exceptată! 

În acest context, aș vrea să va informez despre faptul că, într-o altă țară membră a Uniunii Europene, respectiv Spania a aprobat o taxă temporară pentru firmele mari de energie și bănci, intenționând să strângă 7 miliarde de euro până în 2024 pentru a finanța măsuri pentru a reduce de costul vieții, dar în urma modificărilor aduse în Parlament suma a fost redusă. “Venitul preconizat este de 1,7 miliarde din taxa pe energie și 1,3 miliarde din taxa bancară (în 2023), 3 miliarde de euro pe an în total”, a declarat ministrul bugetului, Maria Jesus Montero, transmite Reuters. Senatul spaniol a dat aprobarea finală unei taxe excepționale asupra băncilor,  cu excepția băncilor locale mai mici și unităților băncilor străine din Spania. Companiile au avut timp până pe 20 februarie să plătească prima jumătate a impozitului (companiile energetice au plătit 817 milioane de euro taxe, în timp ce băncile au plătit 637 milioane de euro).

          Domnule Prim Ministru, în acest context, doresc să vă întreb dacă aveți în vedere ca și în România să fie implementată o astfel de taxare, dar care să fie și plătită, nu doar contestată?