Recent, Parlamentul României a adoptat iniţiativa privind comemorarea victimelor Marii Foamete (Holodomor) din fosta URSS, care cuprinde şi foametea deliberată din anii 1932-1933 din fosta RSS Ucraineană, dar şi foametea organizată din fosta RSS Moldovenească, Federaţia Rusă şi Kazahstan.Astfel, Parlamentul României a dat curs Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) nr. 1723 (2010) Comemorarea victimelor Marii Foamete (Holodomor) din fosta URSS specifică, la paragraful 4: ”Milioane de oameni nevinovaţi din Belarus, Kazahstan, Republica Moldova, Rusia şi Ucraina, care făceau parte din Uniunea Sovietică, au murit de foame ca urmare a acţiunilor şi politicilor crude duse în mod deliberat de regimul sovietic”.Deputatul AUR, Dan Tanasă, a afirmat pe această temă: „Holodomorul reprezintă foametea provocată în mod intenţionat care a afectat republica sovietică Ucraina, între 1932 şi 1933, atingând apogeul la sfârşitul primăverii anului 1933. Termenul Holodomor este derivat din cuvintele slave foame (holod) şi exterminare (mor)”.
În Kazahstan, victimele represiunilor politice şi ale Marii Foamete (Aşarşîlîk) sunt comemorate anual la 31 mai, conform Decretului prezidenţial din 5 aprilie 1997. Din anul 1991, în Federaţia Rusă, victimele represiunilor politice şi ale Marii Foamete (Golodomor) sunt comemorate anual la 30 noiembrie. În Ucraina, victimele represiunilor politice şi ale Foametei sunt comemorate în ultima sâmbătă a lunii noiembrie, când este marcată, începând cu anul 1998, ”Ziua de comemorare a victimelor Marilor Foamete (formă de plural – nota noastră) şi ale represiunilor politice”. În Republica Moldova s-a stabilit, prin Hotărârea Parlamentului din 7 aprilie 2022, ca victimele Foametei organizate să fie comemorate anual în a treia sâmbătă a lunii aprilie.
„Trebuie subliniat, însă, că nu putem discuta despre acest moment tragic din istoria umanităţii fără să pomenim de miile de români care trăiau la acel moment în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), zona geografică a Transnistriei. Întrucât în perioada interbelică această republică a fost creată drept incubator pentru proiectele staliniste care doreau inventarea unui popor moldovenesc, cu o limbă, grafie şi istorie artificială, mii de români din zonă au suferit implicit consecinţele foametei din Ucraina”, notează deputatul Dan Tanasă pe această temă Deputatul AUR de Mureş mai menţionează: „Drept urmare, numărul aproximativ al celor morţi de foame numai în perioada când foametea a fost foarte acută în RASSM (iunie 1932 – iulie 1933) se ridică la cca 38 de mii de persoane. Pentru unii ţărani din RASSM, trecerea Nistrului a reprezentat unica soluţie de a-şi salva viaţa.
Ocuparea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei în anul 1940 şi reocuparea ei de către sovietici în 1944 au marcat file negre din istoria acestei provincii româneşti. Autorităţile sovietice au introdus în Basarabia un regim de ocupaţie totalitar, antinaţional, de teroare şi jaf. În perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial şi în primii de ani de ocupaţie sovietică – în anii 1946-1947 – R.S.S. Moldovenească (creată la 2 august 1940) a fost bântuită de o foamete fără precedent în istoria ţinutului”.
Pe parcursul anilor 1946-1947, dar şi în prima jumătate a anului 1948, au murit din cauza foametei între 250.000 – 300.000 oameni, cifra medie general acceptată în istoriografie fiind de cca 280.000 de oameni, majoritatea români. Ucraina a reuşit să obţină suportul comunităţii internaţionale în calificarea fenomenului tragic din anii 1932-1933 drept genocid.România a stabilit să comemoreze anual victimele Marii Foamete (Holodomor) din fosta URSS în comun cu Republica Moldova –în a treia sâmbătă a lunii aprilie. Parlamentul României şi-a făcut datoria recunoscând foametea organizată de sovietici în Basarabia în anii 1946-1947. Acest gest simbolic echivalează cu o nouă condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov şi a efectelor acestuia asupra celor 11 judeţe de nord şi de răsărit ale României ocupate de fosta URSS.Domul deputat Dan Tanasă încheie afirmând: „Ne aşteptăm ca şi Parlamentul Ucrainei – Rada Supremă – să adopte o Declaraţie politică de condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov, aşa cum au procedat Parlamentele mai multor state, printre care şi cele de la Bucureşti, Chişinău, Moscova, Tallinn, Vilnius, Riga sau Varşovia, dar şi o serie de organizaţii europene şi internaţionale”.
Nu există răspunsuri