Claudiu Târziu și Sorin Lavric – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm ”Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de această – fișă financiară.
Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

  1. SENATOR: CLAUDIU RICHARD TẬRZIU
  2. SENATOR: SORIN LAVRIC

EXPUNERE DE MOTIVE

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacră la art. 35 faptul că: „Orice persoană are dreptul de acces la asistenţa medicală preventivă şi de a beneficia de îngrijiri medicale în condiţiile stabilite de legislaţiile şi practicile naţionale. În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane.”
Statul, prin structurile sale, are obligația de a asigura sănătatea publică şi de a crea cetăţenilor toate condiţiile de acces la servicii medicale la standardele cele mai înalte de calitate.
Cetățenii au dreptul la „asistență medicală în unitățile sanitare de stat”, așa cum prevede art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai din Constituția României. Un nivel de trai decent implică servicii medicale de calitate și accesibile cetățeanului. În acest context, demersurile statului în vederea prevenirii îmbolnăvirilor reprezintă un punct esențial în păstrarea sănătății publice, iar modul în care aceste demersuri sunt implementate are un impact asupra nivelului de trai din România. Accesibilitatea serviciilor medicale de prevenție este esențială din perspectiva obligației statului de a asigura ocrotirea sănătății publice și atrage după sine atât îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, cât și reducerea costurilor aferente tratamentelor medicale.
Prevenția se referă la orice tip de activitate care contribuie la menținerea stării de sănătate, reducerea riscului îmbolnăvirii și a mortalității prin preîntâmpinarea apariției bolilor prin măsuri aplicate mediului și individului sau acțiuni de identificare și tratare a persoanelor asimptomatice sau presimptomatice și reducerea impactului negativ al bolii asupra organismului și prevenirea complicațiilor Așadar, medicina preventivă are ca principală premisă păstrarea sănătății din punctul de vedere al faptului că este mai puțin costisitor să eviți boala decât să o tratezi odată ce apare.
Printre serviciile medicale esențiale, stabilite prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, se numără și serviciile medicale preventive, însă cadrul legislativ este neadecvat realității de fapt existente în România.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la decese din cauze tratabile, ce pot fi evitate în principal prin intervenții de îngrijire a sănătății precum screening și tratament, cu 210 români care mor astfel la fiecare 100.000, o medie de unul din 476, potrivit raportului Starea Sănătății în UE, România se află în primele trei state din Uniunea Europeană și când vine vorba de decese care pot fi evitate prin intervenții de sănătate publică și de prevenție primară. Cu 306 decese prevenibile la suta de mii de locuitori, România ocupă locul trei în acest clasament.
Conform statisticilor EUROSTAT, pentru anul 2020, un procent de peste 4% de cetățeni cu vârste de peste 16 ani nu au putut accesa servicii de sănătate, din motive financiare, termene prea lungi de așteptare sau distanțe prea mari față de prestatorul de servicii medicale. Procentul este relativ ridicat raportat la statisticile din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Referitor la situația diagnosticării precoce a afecțiunilor oncologice, potrivit EUROSTAT, România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani. Doar 9% din femeile din România cu vârste între 50 și 69 de ani au raportat în 2019 că și-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani. România se situează pe ultimul loc în UE. Pentru Bulgaria, aflată pe penultimul loc, procentul este de 36% , adică de 4 ori mai mult decât în România. În Suedia, procentul este de 95%, de aproximativ 11 ori mai mult. Astfel, se estimează că, în anul 2020, aproape 4000 de femei au murit în România de cancer de sân.
Ȋn România au fost estimate aproximativ 95 000 de noi cazuri de cancer și aproximativ 54 000 de decese cauzate de cancer în 2020.
România înregistrează rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media Uniunii Europene în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.
În 2019, aproximativ 44 % din cheltuielile pentru sănătate din România au fost alocate serviciilor spitalicești, aceasta fiind cea mai mare pondere înregistrată la nivelul țărilor UE, în care media este de 29 %.
Numărul de servicii de prevenție acordate în cabinetele medicilor de familie și decontările serviciilor de prevenție către medicii de familie, în anul 2021, conform Raport Special Prevenție și Informare în Domeniul Medical din România, București 2022, Avocatul Poporului:
Nr. crt. CAS Număr servicii
prevenție 2021 Decontare servicii
prevenție (lei) 2021
1 ALBA 157 2137
2 ARAD 368 6872
3 ARGEŞ 27 443
4 BACĂU 327 5891
5 BIHOR 220 2984
6 BISTRIŢA 23 193
7 BOTOŞANI 228 2599
8 BRAŞOV 95 1136
9 BRĂILA 42 693
10 BUZĂU 45 404
11 CARAŞ SEVERIN 18 96
12 CĂLĂRAŞI 23 308
13 CLUJ 142 1097
14 CONSTANŢA 1142 20829
15 COVASNA 55 173
16 DẬMBOVIŢA 78 1251
17 DOLJ 162 2387
18 GALAŢI 113 2041
19 GIURGIU 14 173
20 GORJ 95 943
21 HARGHITA 53 789
22 HUNEDOARA 57 809
23 IALOMIŢA 68 1174
24 IAŞI 615 11146
25 ILFOV 141 2021
26 MARAMUREŞ 105 1617
27 MEHEDINŢI 46 866
28 MUREŞ 47 327
29 NEAMŢ 361 6353
30 OLT 31 424
31 PRAHOVA 390 6083
32 SATU MARE 224 1733
33 SĂLAJ 58 424
34 SIBIU 204 2560
35 SUCEAVA 40 231
36 TELEORMAN 25 289
37 TIMIŞ 140 2368
38 TULCEA 62 943
39 VASLUI 149 2349
40 VẬLCEA 103 1598
41 VRANCEA 11 58
42 BUCUREŞTI 779 12205
43 AOPSNAJ 40 345 408 063
TOTAL 47 428 517 080

România se află în categoria țărilor europene cele mai afectate de cazurile în care examinările medicale necesare sunt neacoperite din cauza unuia dintre următoarele motive: „motive financiare”, „lista de așteptare” și „prea departe pentru a călători”. Așadar, pentru ca accesibilitatea pacientului la serviciile de examinare medicală din țara noastră să fie îmbunătățită, este necesară identificarea și luarea unor măsuri pentru a veni în sprijinul cetățenilor care doresc să beneficieze și au nevoie de examinare și analize medicale.

În ceea ce privește sumele alocate prevenției în sănătate raportate la populație, România se situează pe ultimul loc în UE, la egalitate cu Slovacia, cu 8 euro pe locuitor anual destinați prevenției, media UE fiind 82 euro pe locuitor.
Peste 80% dintre bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cazurile de diabet zaharat, precum și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin utilizarea corespunzătoare a măsurilor de prevenție.
Cadrul legislativ actual, în domeniul prevenției în sănătate și-a dovedit ineficiența și disfuncționalitățile majore, afectând de prea multe ori interesele cetățenilor (ex: Pandemia de Covid 19; alte mii de cazuri în care cetățenii nu au beneficiat de un serviciu medical de prevenție la cele mai înalte standarde profesionale în domeniu sau deloc), afectând în mod direct unul dintre drepturile fundamentale constituționale și anume dreptul la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de art. 34 din Constituția României.
Schimbări preconizate

Sub aspectul conţinutului, faţă de prevederile din Titlul II din Legea 95/2006, privind Programele naționale de sănătate, Titlul III din Legea 95/2006, privind Asistența medicală primară, Titlul V^1 din Legea 95/2006, privind Asistența medicală mobilă și Titlul VIII din Legea 95/2006, privind Asigurările sociale de sănătate,prezentul proiect de act normativ cuprinde modificări privind sporirea accesibilității serviciului de analize oferit gratuit de statul român, dar și în vederea încurajării populației spre efectuarea acestor investigații, dezvoltarea programelor de sănătate și programelor de screening pentru afecțiunile care constituie principalele cauze ale deceselor în România și anume: boli ale aparatului circulator, tumori și boli ale aparatului respirator, stabilirea obligației pentru autoritățile administrației publice locale de a acorda facilități și stimulente aferente instalării unui medic, înființării și funcționării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Modificările legislative propuse vizează următoarele aspecte:

  1. Eficientizarea şi profesionalizarea serviciilor medicale de prevenție.
  2. Alte aspecte esențiale în vederea dezvoltării programelor naționale de sănătate de prevenție și diagnostic timpuriu.

Prezentul act normativ are impact asupra dezvoltării, eficienţei şi calităţii asistenței medicale primare și a asistenței medicale mobile.

Prin aplicarea prevederilor acestei inițiative legislative, preconizăm să obținem următoarele efecte:

1) pe termen scurt:

  • se creează premisele pentru o mai bună adaptare a sistemului naţional de asistenţă medicală primară și mobilă la nevoile populaţiei;
    • organizarea serviciilor medicale de prevenție în conformitate cu normele și standardele europene în vigoare.
      2) pe termen lung:
  • scăderea ratei mortalității și morbidității generale evitabile. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (5 ani):
    Bugetul anual necesar pentru prevenția în sănătate este de 425 lei pe locuitor, respectiv 19.053.815 locuitori x 425 lei = 8.097.871.375 lei /an

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pe care îl supunem spre analiză și adoptare.

PENTRU INIȚIATORI:

  1. SENATOR: CLAUDIU RICHARD TẬRZIU
  2. SENATOR: SORIN LAVRIC

L E G E pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Articol unic – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28.08.2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 48, alineatul (2) după litera b) se introduc trei noi litere, literele (c), (d) și (e) care vor avea următorul cuprins:
    ”(c) programe naționale de sănătate, prevenție și diagnostic timpuriu, care au ca scop dezvoltarea programelor de screening pentru afecțiunile care constituie principalele cauze ale deceselor și anume: Afecțiuni cerebrovasculare, Cardiopatii ischemice, Hipertensiune arteriala (HTA), afecțiuni ale aparatului circulator, toate tipurile de cancer și tumori precum și afecțiuni ale aparatului respirator;
    (d) programe naționale de sănătate, prin care să se implementeze cele mai noi tehnici și tratamente, care s-au dovedit a fi eficiente în combaterea anumitor afecțiuni;
    (e) programe naționale de sănătate , care au ca scop efectuarea de tratamente în străinătate pentru toate persoanele care au nevoie să beneficieze pentru salvarea vieții sau pentru păstrarea calității vieții, de asistență medicală care nu este disponibilă și accesibilă în țară;”
  2. La articolul 49, litera (a) se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în vederea scăderii ratelor mortalității și morbidității generale evitabile, în conformitate cu Strategia națională de sănătate a Ministerului Sănătății.”
  3. La articolul 67, literele (d) și (g) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    ”(d) se bazează pe comunicarea directă medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relații interumane de încredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru prevenția/menținerea/restabilirea propriei sănătăți;
    (g) promovează sănătatea și starea de bine a pacienților prin asistență medicală adecvată și eficientă, informează pacienții înscriși cu privire la utilitatea efectuării asistenței medicale și îi programează pentru efectuarea analizelor gratuite.”
  4. La articolul 74, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    ”(1) Autoritățile administrației publice locale acordă facilități și stimulente aferente instalării unui medic, înființării și funcționării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
    (2) În baza dispozițiilor alin. (1), autoritățile administrației publice locale încheie cu reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie un contract civil în care să se consemneze drepturile și obligațiile părților.”
  5. La articolul 80, alineatul (2), litera (d) se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”(d) servicii medicale preventive, precum: elaborarea de proceduri de informare și programare a pacienților la unitățile sanitare în vederea efectuării programelor prevăzute la art. 48 alin. (2), lit. (c), imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și lăuziei, depistare activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecțiuni selecționate conform dovezilor științifice, supraveghere medicală activă, la adulți și copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă și sex.”
  6. La articolul 87, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”(1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, se finanțează cheltuieli pentru investiții în infrastructură, în localitățile rurale, în vederea construcției, reabilitării, dotării minime standard a spațiilor medicale și nemedicale în care se desfășoară activități de îngrijire medicală primară.”
  7. Articolul 140^20 se modifică și va avea următorul cuprins:
    ” Pentru încurajarea organizării de activități de asistență medicală mobilă și dezvoltarea programelor de screening pentru afecțiunile care constituie principalele cauze ale deceselor, autoritățile centrale sau locale acordă facilități și stimulente financiare furnizorilor de servicii medicale din zonele cu acces deficitar la servicii de sănătate, inclusiv organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul sănătății.”
  8. La articolul 319, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    ”(1) În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar ori cu unități farmaceutice, pentru asigurarea serviciilor medicale și farmaceutice, consiliile locale acordă stimulente în natură și în bani.
    (2) În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar ori cu unități farmaceutice, pentru asigurarea serviciilor medicale și farmaceutice, statul, prin Ministerul Sănătății acordă stimulente în natură.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor și-a lansat sâmbătă, 15 iunie, candidatul la alegerile prezidențiale, în persoana lui George Simion. Evenimentul a avut loc la Arenele Romane, în prezența a peste 7.000 de membri și simpatizanți AUR. „Noi știm să depunem efort. Poate de aceea sunt singurul care […]
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]
Au trecut mai bine de 15 ore de când s-au închis urnele, iar Biroul Electoral Central refuză să publice rezultate parțiale oficiale. Între timp, sunt răspândite date neverificate, care induc intenționat lumea în eroare. Pe site-uri specializate sunt încărcate procese verbale neverificate, fără să se fi […]