Claudiu Târziu – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm ”Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, spre dezbatere și adoptare.                                                                                                                                                                

În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR CLAUDIU RICHARD TẬRZIU

2. SENATOR SORIN LAVRIC                           

EXPUNERE DE MOTIVE

Descrierea situaţiei actuale

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, așa cum este el definit de art. 92 alin. (1) lit. a) din Legea 95/2006, ar trebui să fie un ”ansamblu de structuri, forţe, mecanisme şi relaţii, organizate după aceleaşi principii şi reguli, care utilizează proceduri integrate de management specializat şi/sau calificat”.

     În realitate, sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat este doar un ansamblu de structuri, forţe, mecanisme şi relaţii, cu organizare multicefală, dotare tehnică necorespunzătoare, care afectează în mod direct unul dintre drepturile fundamentale constituționale și anume dreptul la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de art. 34 din Constituția României.

     Statul, prin structurile  sale, are obligația de  a asigura sănătatea publică şi  de a crea cetăţenilor toate condiţiile de  acces la servicii medicale  la standardele cele mai înalte de calitate, oriunde în țară.

     Cadrul legislativ actual, în domeniul sănătății și mai ales structurarea și funcționarea sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat și-a dovedit ineficiența și disfuncționalitățile majore, afectând de prea multe ori interesele cetățenilor (ex: intervenția în cazul Colectiv; Pandemia de Covid 19; alte mii de cazuri în care cetățenii nu au beneficiat de un serviciu de prim ajutor la cele mai înalte standarde profesionale în domeniu).

     Orice act medical, inclusiv cel de urgență sau prim ajutor calificat, ar trebui să se concretizeze spre binele cetățenilor, sub coordonarea, supravegherea și îndrumarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale care realizează politicile guvernamentale în domeniul sănătății, mai exact, Ministerul Sănătății, singura autoritate competentă în domeniul medical și sănătate publică.

     Referitor la Serviciul de Ambulanță Județean, respectiv București – Ilfov, acesta constituie elementul central, baza sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat. Prin urmare, acesta trebuie revalorizat la adevărata lui competență structurală, funcțională și profesională.

     Organizarea actuală a serviciului de ambulanţă permite realizarea intervenţiilor de urgenţă prespitalicească fără medic, aspect care conduce la aglomerarea UPU, echipajele formate doar cu asistent medical, fie ele chiar şi coordonate prin dispecerat de medic, neavând competenţa profesională de a consulta şi pune diagnostice, preferând, pentru evitarea oricăror riscuri, să transporte la spital pacienţi a căror stare de sănătate nu impune acest lucru. În acelaşi timp, lipsa medicului din componenţa echipajelor de pe ambulanţă face ca serviciul medical de urgență prespitalicească, furnizat de stat cetățenilor săi, să fie unul deficitar.

    Așadar, se impune eliminarea posibilității constituirii de echipaje medicale de urgenţă care nu au medic în componență și păstrarea în lege a  maxim doua categorii de autospeciale/ambulanţe, din care  o categorie de autospeciale dotată cu echipamente de susținere a funcțiilor vitale pe perioada transportului si o categorie de autospeciale dotata cu tot ce este necesar pentru orice urgență medicală cu funcții vitale stabile, ambele având echipaj format din medic, asistent medical și ambulanțier și un număr de maxim 300 000 km la bord și nu mai vechi de 5 ani.

    Urgența medicală trebuie să ajungă la un serviciu medical adecvat în timp cât mai scurt, la o distanță de maxim 20 km de acesta, în condiții de securitate maximă.

     Ȋn conformitate cu situația actuală, peste 50% din parcul auto din țară este mai vechi de 10 ani afectează deopotrivă siguranţa pacienţilor şi a echipajelor. Ambulanțele ajung la pacienții care necesită consultații la domiciliu cu întârzieri de peste două ore. Deficitul de personal și mașini depășește 50%.

    Regiunea București-Ilfov are un serviciu de ambulanță subdimensionat raportat la numărul de locuitori. Deficitul de personal din București este cel mai mare din țară, de 64,30%.

    Serviciile de Ambulanță Județene au primit ultimele ambulanțe noi în urmă cu trei ani, în 2019, însă în fiecare județ numărul ambulanțelor primite a fost în medie de 20.

     Situația numărului ambulanțelor din orașele aglomerate este relativ aceeași: există puține ambulanțe și puțini medici raportat la numărul populației deservite.

      Ȋn cadrul Serviciului de Ambulanță Municipiul Bucuresti/Ilfov sunt 1.147 de angajați, adică medici, asistenți, ambulanțieri, operatori și personal administrativ. Ar trebui să fie în jur de 3.000 de oameni. Deficitul de personal la nivel de întreg serviciu de ambulanță București Ilfov, este de 64,30%. În total, parcul auto de ambulanțe are 295 de mașini.Dintre acestea, 126 sunt cumpărate în ultimii trei ani, sunt noi. Mai sunt 6 ambulanțe cu o vechime de 8 ani. 163 de ambulanțe mai vechi de 10 ani, dar sunt în parcul auto ca să fie folosite în continuare pentru a crește capacitatea de intervenție. O parte dintre mașini sunt păstrate ca mașini de rezervă și înlocuiesc mașinile noi când apare o problemă.

    Situația de la București se regăsește și în județul Timiș, cu toate că numărul locuitorilor este mai mic decât în Capitală. Conform normărilor ar trebui să fie 90 de medici și sunt 47 de medici în prezent. În total sunt 520 de angajați, cu tot cu personalul suplimentar alocat în timpul pandemiei de Covid.

    Există un număr de 87 de ambulanțe, dar doar 56 sunt funcționale. Foarte multe au probleme, două accidentate, altele au accidente mai vechi și nu au mai putut fi reparate.

    În județul Brașov, Serviciul de Ambulanță are un deficit de personal de 53%. Practic, lucrează mult mai puțini oameni decât ar fi necesar. Sunt 317 posturi, dar ocupate 304 posturi.

   La nivelului județului sunt 80 de ambulanțe, însă funcționale sunt 60. 20 sunt în stare de casare. Și din acestea 60, pentru că sunt vechi, vor mai trece la casare,   unele au 200.000 km. Numai 27 de ambulanțe sunt relativ noi, cumpărate în 2019.

   În cadrul  Serviciului de Ambulanță din județul Cluj,  deficitul de personal este de 40%.

    Ar trebui ca ambulanța să aștepte urgența și nu invers. Sunt  380 de angajați, dar populația e de aproximativ 700.000. În total, exista doar 23 de ambulanțe. Pe tură sunt 13 mașini pe Cluj-Napoca și 10 pe raza județului. Pentru o mai bună acoperire a cazurilor din județ ar trebui cel puțin o ambulanță în plus pe tură, ceea ce ar însemna 10 oameni suplimentar pe tură.

    În județul Iași, numărul de ambulanţelor este de 77. Însă, 61,03% dintre acestea ar trebui casate.  52% dintre ambulanțele folosite în prezent au un rulaj cuprins între 400.000 si 1.133.304 de km..Pentru a funcționa cum trebuie, Serviciul de Ambulanță Iași ar mai avea nevoie de 257 de angajați, ceea ce reprezintă deficit de 50%. În prezent, Ambulanța de la Iași are 502 angajaţi, din care 36 angajați cu contract individual de muncă pe perioadă determinate.

   Numărul de solicitări pentru serviciile medicale de urgență este în medie între 500 și 600 pe zi. Viața pacienților și a personalului medical este într-un pericol major, având în vedere starea tehnică actuală a parcului auto din dotarea Serviciilor de Ambulanță Județene și a Serviciului de Ambulanță Municipiul Bucuresti/Ilfov.

    În perioada 2018-2022, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, ar fi trebuit să achiziţioneze, în baza unui contract-cadru, un număr minim de 2.100 de ambulanţe pentru Serviciile de Ambulanţă aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, însă în ultimi trei ani nu au mai fost cumpărate ambulanţe noi, în cei patru ani serviciile de specialitate primind 600 de autospeciale. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă trebuia să achiziţioneze, în perioada 2018-2022, cel puţin 2.100 de ambulanţe sau maxim 4.300 de autospeciale, însă serviciile de Ambulanţă au primit doar 600 de autospeciale.

   Situația numărului ambulanțelor din orașele aglomerate este relativ aceeași: există puține ambulanțe în conformitate cu normele și standardele europene în vigoare și puțini medici raportat la numărul populației deservite.

   Integritatea cetăţenilor care apelează la aceste servicii medicale de urgență nu trebuie să fie pusă în pericol, prin urmare este necesară înnoirea parcului auto al Serviciilor de Ambulanța Județene și al Serviciului de Ambulanță Municipiul București/Ilfov prin achiziționarea a 1500 ambulanțe/autospeciale până în 2028 și asigurarea cadrelor medicale necesare.

Prezentul act normativ are impact asupra dezvoltării, eficienţei şi calităţii reţelei de servicii privind asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.

Ne aşteptăm la următoarele efecte:

1) pe termen scurt:

– se creează premisele pentru o mai bună adaptare a sistemului naţionale de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat la nevoile populaţiei;

– creşte calitatea şi eficienţa serviciilor medicale în faza prespitalicească;

      – organizarea și dotarea Serviciilor de Ambulanță Județene și a Serviciului de Ambulanță Municipiul București/Ilfov, în conformitate cu normele și standardele europene în vigoare, în condiții de siguranță maximă.

2) pe termen lung:

 – uniformizarea serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat;

     Bugetul necesar pentru achiziționarea a 1.500 de ambulanțe/autospeciale este de 625.000.000 lei. Ca și sursă de finanțare pot fi utilizate fonduri europene nerambursabile din cadrul Programului de Sănătate 2021 -2027.

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pe care îl supunem spre analiză.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR CLAUDIU RICHARD TẬRZIU

2. SENATOR SORIN LAVRIC                

L E G E pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372/ din 28.04.2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 92, alineatul (1), litera n) se modifică și va avea următorul cuprins:

”n) transport medical asistat – transportul de urgenţă al pacienţilor, cu ambulanțe destinate intervenției medicale, care pot monitoriza şi oferi îngrijiri medicale pe durata transportului.”

2. La articolul 92, alineatul (1), literele o), q), r) şi s) se abrogă.

3. La articolul 92, alineatul (1), literele p), modifica

”p) ambulanță destinată intervenției medicale – ambulanța, care poate monitoriza şi oferi îngrijiri medicale pe durata transportului,  construită și dotată cu echipamente, materiale și medicament conform normelor și standardelor europene în vigoare, având maxim  300 000 km la bord, cu o vechime de funcționare de până la 5 ani. Echipajul ambulanței este compus obligatoriu din medic special pregătit, asistent medical, precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri.”

4. La articolul 93, alineatul (8), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(8) Acordarea primului ajutor calificat este organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenției de la apelul de urgență să nu depășească:

a) 10 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, pentru toate cazurile de urgență;

b) 10 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, pentru toate cazurile de urgență.”

5. La articolul 97, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

”6) Asistenţa medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească se va acorda utilizând ambulanţe destinate intervenției medicale. În acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă se pot utiliza şi nave, aeronave, precum şi alte mijloace autorizate de Ministerul Sănătăţii.”

6. La articolul 98, alineatul (3), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(3)Asistența medicală de urgență în prespital va fi organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenției de la apelul de urgență să nu depășească:

a) 10 minute, pentru echipajele de urgență sau de terapie intensivă, în zonele urbane, la toate cazurile de urgență;

b) 10 minute, pentru echipajele de urgență sau de terapie intensivă, în zonele rurale, la toate cazurile de urgență.”

7. La articolul 100, alineatul (2), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Finanţarea serviciilor de ambulanţă judeţene, respectiv a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii, din donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse prevăzute prin lege. Criteriile de alocare a fondurilor provenite de la bugetul de stat, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.”

8. La articolul 101, alineatul (1), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Asistența medicală privată de urgență în faza prespitalicească este asigurată de serviciile private de ambulanță destinate intervenției medicale, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asigurătorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane, cu consimțământul acestuia.”

9. La articolul 105, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(9) Echipajele medicale publice de urgenţă, precum şi echipajele de prim ajutor calificat, în cazuri deosebite, pot acorda asistenţă de urgenţă şi în afara zonelor geografice de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenţă.”

9. La articolul 112, alineatul (2), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov au ca scop principal acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi transportul medical asistat, utilizând echipaje formate din medic şi asistent medical, precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri.”

 10. La articolul 113, alineatul (1), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Serviciile de Ambulanţă Judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov au în structura lor două compartimente distincte: compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă şi compartimentul de consultaţii de urgenţă. Ambele compartimente vor avea transport medical asistat.”

11. La articolul 113, alineatul (2), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă are în dotare ambulanţe destinate intervenției medicale și alte mijloace de intervenţie autorizate în vederea asigurării asistenţei medicale de urgenţă cu sau fără medic.”

12. La articolul 113, alineatul (3), se abrogă.

13. La articolul 113, alineatul (4), se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

  Adresată: Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 16.06.2025 Obiectul întrebării: Situația industriei de morărit […]
Adresată:  Doamnei Raluca TURCAN, ministru al Culturii De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 18.06.2024 Obiectul întrebării: Protejarea și recuperarea operelor lui Brâncuși de […]
Președintelui AUR, George Simion, i s-a restricționat astăzi accesul în incinta Parchetului General, acolo unde a mers pentru a depune o solicitare de restituire a telefonului mobil, confiscat în mod abuziv de procurori. „E o țară în care procurorii au voie să te ridice în mod […]
Toți cei șase europarlamentari AUR au aderat la Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). „Ne-au cântat prohodul, dar s-au înșelat! Europarlamentarii AUR vor activa în cadrul Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), cel mai important grup conservator din Parlamentul European. Sper ca alături de celelalte guverne […]
  Adresată:  domnului Alexandru RAFILA, ministrul Sănătății De către: Senator Gheorghe Adrian CĂTANĂ Circumscripția electorală: nr. 34 Sibiu Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 18/06/2024 Obiectul interpelării: fără sprijin guvernamental în țară nu se mai produc medicamente inovative Stimate domnule ministru, România nu mai produce […]
  Adresată: Doamnei Luminiţa-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 16.06.2025 Obiectul întrebării: Înființarea Institutului Cultural Român la Cernăuți […]