Adresată: Doamnei Raluca TURCAN, ministru al Muncii și Protecției Sociale
De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni
Data: 21/04/2021
Obiectul întrebării: Motivele reale și temeinice pentru care România nu a negociat și semnat până în prezent cu Ucraina un Acord bilateral în domeniul securității și protecției sociale
Stimată doamnă ministru,
Din 1 mai 2020, în relațiile dintre România și statele membre ale Uniunii Europene sunt în vigoare Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulanentului (CE) nr. 883/2004.
De asemenea, o Rețea de informare reciprocă privind protecția socială (Mutual Information System on Social Protection – MISSOC) pune la dispoziția cetățenilor interesați informații detaliate, comparabile și actualizate periodic cu privire la sitemele naționale de protecție socială din 32 de țări (28 de state ale UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
În plus, România a semnat și aplică acorduri bilaterale de securitate socială și cu Albania, Canada și provincia Quebec, Republica Coreea, Israel, Republica Turcă, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova și Republica Serbia.
Astfel, singurul stat vecin în care există o importantă comunitate istorică de români (circa jumătate de milion de persoane) și cu care România nu a semnat un Acord de securitate socială este Ucraina. Acest fapt este de natură să afecteze drepturile și interesele legitime ale românilor originari din actualul cuprins al Ucrainei.
Este de notorietate că mai multe mii de români din Ucraina și-au redobândit cetățenia României. Un număr important dintre aceștia și-au stabilit reședința legală în România și, nefiind de vârstă pensionară, sunt angajați în câmpul muncii în țara noastră.
Mai multe presoane aflate în această situație ne-au făcut cunoscut faptul că angajatorii din România (instituții publice sau private) iau în calcul doar vechimea în muncă din România și nu consideră vechime în muncă perioada în care respectivele persoane au prestat în Ucraina, chiar dacă au prezentat drept dovadă confirmări oficiale din partea angajatorilor anteriori din Ucraina.
În multe domenii de activitate din România vechimea în muncă este o condiție pentru angajarea în anumite funcții și se ia în calcul la stabilirea salariului. Astfel, neluarea în calcul de către angajatorii din România a prestațiilor cetățenilor români depuse în Ucraina și activi în câmpul muncii în țara noastră afectează direct drepturile acestor români.
Așa cum bine cunoașteți, cadrul bilateral dintre România și Ucraina în domeniul securității și protecției sociale este unul perimat, datând din epoca comunismului. Astfel, în prezent, este în vigoare – cu Ucraina și alte trei state (Armenia, Federația Rusă și Bielorusia) – Convenția între Republica Populară Română (RPR) și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) privind colaborarea în domeniul prevederior sociale, încheiată la București în data de 24 decembrie 1960, aprobată prin Decretul nr. 165/1961 şi publicată în Buletinul Oficial nr. 7/1961.
Considerăm că România trebuie să negocieze, să încheie și să pună în aplicare un Acord bilateral cu Ucraina în domeniul securității și protecției sociale.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să îmi transmiteți:
- Motivele reale și temeinice pentru care România nu a negociat și nu a semnat până în prezent un Acord bilateral cu Ucraina în domeniul securității și protecției sociale, așa cum a semnat cu toate celelate state în care există comunități istorice de români.
- Dacă România intenționează să negocieze și să semneze, iar dacă da în ce condiții, la ce nivel și în ce orizont realist de timp, un Acord bilateral cu Ucraina în domeniul securității și protecției sociale, care să înlocuiască Convenția dintre RPR și URSS din 1960 în partea referitoare la Ucraina?
- Care este poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale față de faptul că angajatorii din România refuză să considere vechime în muncă perioadele de prestare în Ucraina de către persoanele care și-au redobândit cetățenia română, și-au stabilit domiciliul legal și obișnuit în România și sunt angajate în câmpul muncii?
- Dacă actualul cadru juridic bilateral al României cu Ucraina este suficient pentru considerarea ca vechime în muncă a prestațiilor din Ucraina în cazul persoanelor care și-au redobândit cetățenia română, și-au stabilit domiciliul legal și obișnuit în România și sunt angajate în câmpul muncii?
- O statistică la zi a persoanelor care și-au importat în România pensiile/drepturile legate de prestațiile de muncă din Ucraina.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Nu există răspunsuri