Adresată: domnului Florin-Vasile Cîțu – Prim-ministrul României
De către senator: Claudiu-Richard Târziu
Ședința Senatului din data de: 21.04.2021
Obiectul interpelării: Drepturile românilor din Ucraina și aderarea Ucrainei la NATO.
Stimate domnule Prim-Ministru,
Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Hotărârea nr. 61 din 06 mai 2020, a aprobat semnarea Acordului între România şi Ucraina privind cooperarea în domeniul tehnico-militar. Este vorba despre un Acord privind achiziţia, producţia, repararea şi modernizarea de armament şi tehnică militară, furnizarea de servicii tehnico-militare, vînzarea de licenţe de producţie, înfiinţarea Comisiei Mixte Româno-Ucrainene de cooperare tehnico-militară, acord care s-a semnat pe 5 septembrie 2020 la București.
Pe 5 aprilie 2021 Guvernul României a supus Camerei Deputaților spre adoptare cu procedură de urgență proiectul de lege pentru ratificarea acestui Acord. Acesta survine într-un context tensionat, cel al concentrării masive de forțe militare de către Rusia la frontierele Ucrainei și al recomandărilor ca țările NATO vecine cu Ucraina să-și sporească starea de pregătire de luptă.
În calitate de Senator, de Președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni și de membru al Comisiei de Apărare din Senatul României, deţin informaţii certe privind refuzul autorităților ucrainene de a asigura exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor minorității etnice românești din Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei și Maramureșul Istoric. Autoritățile din Ucraina nu sunt dispuse să acorde minorității românești drepturi minime, discriminîndu-i astfel pe români. Statul ucrainean nu-i recunoaște ca atare, ci îi numește „moldoveni”, inducînd percepția falsă că „moldovenii” ar fi un grup etnic și cultural diferit de români.
„Legea educaţiei” limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, comunitate care numără jumătate de milion de persoane. Revendicări legitime, precum: educația în limba română, introducerea limbii române în administraţia publică, libertatea de a-și practica religia în limba română etc., sunt ignorate constant. Ignorarea de către autoritățile ucrainene a acestor drepturi și refuzul lor constant de a remedia o chestiune fundamentală afectează respectarea principiilor statului de drept, fiind încălcat grav acest criteriu politic de aderare la NATO.
Evident, România trebuie să sprijine Ucraina în aspecte legate de suveranitatea și integritatea teritorială și aspirațiile euro-atlantice. Dar, la fel de evident, trebuie ridicată în același timp problema gravă a încălcării drepturilor minorității române din Ucraina. Negocierile de aderare trebuie condiționate de cerințe ferme privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și respectarea statului de drept.
Pînă astăzi statul român nu a fost realmente preocupat de încălcarea drepturilor românilor din Ucraina, cu excepția Declarației Parlamentului din 2017 privind Legea Educației din Ucraina. Nici Președintele României, nici guvernul nu ridică vreodată această chestiune în relația cu NATO sau Ucraina. Dar sunt dator să vă avertizez privind această problemă gravă.
Dacă Ucraina dorește să adere la NATO, minoritatea română din Ucraina trebuie să își dobîndească drepturile și libertățile! În contextul accentului pus pe non-discriminare și drepturile minorităților, faptul că românii din Ucraina sunt tratați ca cetățeni de categoria a treia este inacceptabil! Aceleași standarde trebuie aplicate tuturor.
Pe această cale adresez următoarele întrebări domnului prim-ministru:
- De ce nu ați dispus condiționarea Acordului militar cu Ucraina de situația minorității române din această țară? De ce nu ați legat Acordul de această problemă gravă, inspirîndu-vă din exemplul Ungariei?
- Cum aveți de gînd să remediați această omisiune gravă din Acordul semnat?
- Ce demersuri a întreprins și intenționează să întreprindă în continuare Guvernul României pentru a solicita ferm Ucrainei să respecte drepturile românilor astfel încît ei să ajungă la o stare de normalitate în privința drepturilor lor legitime?
Solicit răspuns scris şi oral.
Nu există răspunsuri