Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – Retragerea României din așa-numitul ”Grup de prieteni” privind utilizarea votului cu majoritatea calificată (QMV) în domeniile aferente Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Retragerea României din așa-numitul ”Grup de prieteni” privind utilizarea votului cu majoritatea calificată (QMV) în domeniile aferente Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE.

Stimată doamnă ministru,

Consiliul European, format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, furnizează impulsul necesar pentru dezvoltarea Uniunii Europene și prevede orientările politice generale. Președintele Comisiei Europene este, de asemenea, membru fără drept de vot al Consiliului European. 

Articolul 48, alin. (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană a instituit mecanismul votului unanim, prevăzând totodată posibilitatea derogărilor, prin decizii unanime ale Consiliului European, pentru anumite domenii, cu excepția domeniului apărării sau al deciziilor cu implicații militare.

Astfel, art 48, alin (7) din TUE prevede : ”În cazul în care dispoziţiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene sau cele ale titlului V din prezentul tratat prevăd că, într-un anumit domeniu sau într-un anumit caz, Consiliul hotărăşte în unanimitate, Consiliul European poate adopta o decizie de autorizare a Consiliului de a hotărî cu majoritate calificată în domeniul sau în cazul respectiv. Prezentul paragraf nu se aplică deciziilor care au implicaţii militare sau în domeniul apărării. (…)

În cazul în care dispoziţiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene prevăd că actele legislative se adoptă de Consiliu în conformitate cu o procedură legislativă specială, Consiliul European poate adopta o decizie de autorizare a adoptării respectivelor acte legislative în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Pentru adoptarea deciziilor prevăzute la primul sau la al doilea paragraf, Consiliul European hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun.”

În funcție de problematica discutată, Consiliul European decide prin:

majoritate simplă (vot favorabil din partea a 14 state membre)

majoritate calificată (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE)

vot unanim (toate voturile sunt favorabile)

În prezent, unanimitatea votului este obligatorie în cazurile privind Politica externă și de securitate comună (PESC) a Uniunii Europene, definită de către Consiliul European[1].

La 4 mai 2022 Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare la acțiunile de întreprins în urma concluziilor Conferinței privind viitorul Europei (2022/2648(RSP)[2].

În punctul 11 al Rezoluției (2022/2648(RSP)) Parlamentul European susține : ”consideră că o integrare politică mai profundă și o democrație reală, așa cum se subliniază în concluziile conferinței, pot fi realizate prin acordarea dreptului de inițiativă legislativă Parlamentului European și prin abolirea unanimității în cadrul Consiliului;”.

La 4 mai 2023, miniștrii de Externe ai 9 state membre ale Uniunii Europene (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Slovenia) au anunțat constituirea unui așa-numit ”Grup de prieteni”, grup de reflecție care are drept obiectiv formularea de propuneri privind eficientizarea și creșterea vitezei de luare a deciziilor în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE, inclusiv trecerea de la mecanismului votului unanim la cel al majorității caliticate.

În mod cu totul surprinzător și în contrast cu celelalte state din regiunea central-europeană și sud-est-europeană, România a acceptat să participle la acest așa-numit ”Grup de prieteni”, adoptând o poziție graduală care a presupus inițial calitatea de observator (la nivel de experți) și, ulterior, de membru plin (la nivel de ministru de Externe).

La 22 mai 2023 ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Lucian Aurescu, a participat la reuniunea ”Grupului de prieteni” privind utilizarea votului cu majoritatea calificată (QMV) în domeniile aferente Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE[3], astfel România devenind al 10-lea membru al Grupului.

Din informațiile de care dispunem, din 2007 până în prezent, spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, România nu a recurs niciodată la dreptul său de veto la nivelul Consiliului European sau la nivelul altor structuri, mecanisme sau formațiuni ale Uniunii Europene. Mai mult, până în mai 2023, România a fost adepta fermă a votului cu unanimitate la nivelul Consiliului European și al celorlalte structuri UE.

Dimpotrivă, contra României dreptul de veto a fost utilizat de alte state, cum ar fi Austria și Olanda, în cadrul formațiunii Justiție și Afaceri Europene (JAI), privind cererea României de aderare la spațiul Schengen.

Observăm și subliniem faptul că adepții votului majorității calificate (QMV) susțin trecerea de la modelul bazat pe cooperarea dintre statele membre UE la un model bazat pe crearea unei puteri supranaționale.

Exprimăm opinia că este contrar interesului național ca autoritățile trecătoare ale statului român să pledeze pentru un model bazat pe crearea unei puteri supranaționale în UE. Astfel, considerăm că țara noastră ar trebui să se retragă din așa-numitul ”Grup de prieteni” privind utilizarea votului cu majoritatea calificată (QMV) în domeniile aferente Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă România și-a folosit până în prezent dreptul de veto la nivelul Consiliului European sau la nivelul altor structuri, mecanisme sau formațiuni UE (bunăoară Justiție și Afaceri Europene). În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct, vă rugăm să precizați când anume și în ce cadru a exprimat România un asemenea vot.
2. Care au fost raționamentele, argumentele temeinice și suficiente, conforme interesului național, pentru care Ministerul Afacerilor Externe a decis aderarea României la așa-numitul ”Grup de prieteni” privind utilizarea votului cu majoritatea calificată (QMV) în domeniile aferente Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE.
3. Dacă ministrul Bogdan Lucian Aurescu a avut sau nu un mandat oficial din partea Guvernului și/sau Președinției României privind aderarea la așa-numitul ”Grup de prieteni” privind utilizarea votului cu majoritatea calificată (QMV) în domeniile aferente Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE.
4. Dacă dumneavoastă personal și Ministerul Afacerilor Externe considerați necesară reconsiderarea poziției exprimate anterior de către ex-ministrul Bogdan Lucian Aurescu și dacă veți iniția demersurile de retragere a României din așa-numitul ”Grup de prieteni” privind utilizarea votului cu majoritatea calificată (QMV) în domeniile aferente Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE.
5. Dacă, în condițiile în care tratatele Uniunii Europene nu au fost modificate, iar condiția de vot unanim la nivelul Consiliului European și al altor structuri, mecanisme și formațiuni ale UE este în vigoare, România intenționează să-și folosească dreptul de veto pentru a-și promova interesul național, așa cum este definit acesta de Constituția României și legislația națională în vigoare.

[1]Art. 26 al TUE: ”Consiliul European identifică interesele strategice ale Uniunii, stabilește obiectivele și definește orientările generale ale politicii externe și de securitate comune, inclusiv în ceea ce privește chestiunile având implicații în materie de apărare. Acesta adoptă deciziile necesare”.