Boris Volosatîi- întrebare către Institutul Național de Statistică – Gradul de acuratețe al datelor recensămintelor generale ale populației României privind persoane aparținând minorității macedonene (macedo-slave) și a celor privind persoanelor aparținând grupului dialectat românesc al macedo-românilor (românilor macedoneni).

Adresată:  Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de Statistică

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Gradul de acuratețe al datelor recensămintelor generale ale populației României privind persoane aparținând minorității macedonene (macedo-slave) și a celor privind persoanelor aparținând grupului dialectat românesc al macedo-românilor (românilor macedoneni).

Stimate domnule președinte, 

La recensământul populației României din 2021/2022 au fost înregistrate 1.089 de macedoneni, dintre care doar 96 vorbesc limba macedoneană.

La recensămîntul din anul 2002 au fost înregistrați 731 de macedoneni.

La recensământul din anul 2011 au fost înregistrați 1.264 de macedoneni. Această cifră marca, față de anul 2002, o creștere spectaculoasă (cu 42,16%) în statisticile oficiale a acestei minorități, în contrast izbitor cu evoluțiile demografice ale tuturor celorlalte minorități etnice din România, care înregistraseră un declin la capitolul cifrelor absolute, dar și procentual.  

Etnografii și sociologii români atestă în schimb că, în realitate, minoritatea macedo-slavă din România nu depășește 200 de persoane și că persoanele aparținând acestei minorități etnice au o maximă concentrație într-o singură localitate, anume Urzicuța din județul Dolj.

Aceasta este singura comunitate locală de macedoneni slavi cunoscută și studiată de către etnografii și etnolingviștii din țara noastră. Comunitatea, reprezentând nucleul numeric dur al minorității, numără sub 130 de persoane dintr-un total de circa 3.000 de locuitori ai localității Urzicuța. Anume în localitatea Urzicuța a fost întemeiată o filială a Asociației Macedonenilor din România. În nicio altă localitate din țara noastră nu există filiale ale Asociației Macedonenilor din România. Potrivit etnografilor, toți macedonenii slavi din România sunt originari, în prima sau a doua generație, din localitatea Urzicuța.

Etnografii consemnează faptul că macedonenii slavi s-au stabilit în țara noastră după războiul civil grec din anii 1946-1949 și că, după 1989, majoritatea absolută a lor s-au repatriat în Grecia, de unde erau originari.

Există presupunerea rezonabilă că decalajul dintre cifra statistică prezentată de INS pentru numărul de persoane înregistrate ca macedoneni și numărul de vorbitori de macedo-slavă (un raport de 11:1), recum și oscilațiile datelor de la un recensământ la altul privind persoanele aparținând acestei minorități s-a datora în realitate lipsei de acurateție a datelor statistice din cauza confuziei deosebit de grave pe care INS o admite în cazul persoanelor aparținând unor colectivități etnice diferite care au în apelativele lor etnice morfeme din paradigma denumirii provinciei istorice Macedonia.

Confuzia gravă apărută între comunitatea macedo-slavă / macedoneană şi cea macedoromână / aromână din România este recunoscută la nivelul Asociaţiei Macedonenilor din România, aşa cum declara, în anul 2013, Emilian Mirea, consilier cultural al acesteia: „Există o comunitate macedoneană foarte puternică în zona de sud a României. Noi vorbim de macedonenii slavi, cei care sunt majoritari în Macedonia, peste 60 la sută din totalul populaţiei. Se face o confuzie majoră cu aromânii[1].

Societatea de Cultură Macedo-Română, înființată în București, prin înalt Decret Domnesc la 23 septembrie 1879, a sesizat opinia publică asupra unor posibile confuzii la ultimul recensământ general al populației din România, din anii 2011 și 2021, între slavii macedoneni și românii macedoneni (aromâni), dat fiind că și unii și alții sunt originari din regiunea Macedoniei istorice, iar foarte mulți dintre macedoromâni (aromâni sau români macedoneni) se recomandă adesea ca macedoneni, macedoni, machedoni sau machidoni, după cum și populația majoritară dacoromână îi numește adesea la fel, utilizând ca apelative infranimele regionale din paradigma denumirii provinciei istorice multietnice Macedonia.

Ne-am așteptat ca rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor 2021 să aibă, față de recensămintele din 2002 și 2011, o acuratețe sporită, evitând orice denaturare, ca și orice confuzie între românii macedoneni și slavii macedoneni (macedo-slavii) din țara noastră.

În acest sens, suntem de părere că utilizarea apelativelor slavi macedoneni și macedo-slavi ar fi una potrivită, după cum și existența unei întrebări suplimentare de precizare dacă este vorba despre apartenența la o etnie slavă sau neslavă ar fi de utilitate în cadrul recensământului populației și locuințelor din țara noastră. Opinăm că același lucru ar trebui să fie valabil și în cazul idiomului vorbit de cei în cauză: macedo-slava (slava macedoneană) sau dialectul istoric aromân (macedoromân).

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:

  1. Dinamica numerică a minorității macedo-slave din România pe județe și localități, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021/2022. 
  • Dacă Nomenclatoarele și chestionarele utilizate la Recensământul Populației și Locuințelor 2021 au făcut sau nu distincție clară între românii macedoneni și slavii macedoneni, pentru a se evita orice confuzie între una dintre cele patru ramuri istorice ale poporului român, pe de o parte, și una dintre  minoritățile etnice din țara noastră, pe de altă parte.
  • Dacă recenzorii din localitățile de răspândire a etnicilor români din ramura istorică macedo-română (aromână) și din localitățile de răspândire tradițională a minorității macedo-slave (slave macedonene) au fost sau vor fi instruiți metodologic în sensul evitării oricărei confuzii între cele două identități etnice și lingvistice distincte asumate de persoanele chestionate la recensământ. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne prezentați în copie Instrucțiunile metodologice legate de acest subiect de maximă sensibilitate.
  • Dinamica numerică a grupului dialectal românesc al macedo-românilor (românilor macedoneni), defalcat pe județe și localități, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021/2022. 
  • Datele statistice privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca macedoneni (slavi) cu ocazia recensămintelor din anii 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021/2022.  

[1] Asineta Gâscan, „Ziua Macedonenilor, celebrată la Craiova”, în ziarul Ediţie specială, 9 septembrie 2013, interviu cu Emilian Mirea, a se vedea site-ul: http://www.editie.ro/articole/actualitate/ziuamacedonenilor-celebrata-la-craiova.html

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR Chișinău candidații la alegerile europarlamentare
Alianța pentru Unirea Românilor și-a prezentat duminică, 21 aprilie, la Chișinău, în Republica Moldova, într-un eveniment inedit, o parte dintre candidații pentru alegerile europarlamentare care se vor desfășura pe data de 9 iunie 2024. La evenimentul organizat la Chișinău, la care au participat peste 300 de […]
AUR mașini medici mediul rural
Alianța pentru Unirea Românilor pune la dispoziția medicilor de familie 40 de mașini pe care să le folosească pentru deplasările în teritoriu. Primele două mașini au fost deja redirecționate medicilor de familie din Mureș și Teleorman, în cadrul unui eveniment care a avut loc în fața […]
Regimul de la Kiev, prin intermediul serviciului său de spionaj militar HUR, se amestecă grosolan în treburile interne ale României, în campania electorală în curs. Totodată, Kievul urmărește și intimidarea românilor din Ucraina, precum și intimidarea Patriarhiei Române. Presa de la Kiev, citând ca sursă serviciul […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat sâmbătă, 20 aprilie, candidații pentru alegerile locale din județul Suceava. Evenimentul a avut loc în prezența președintelui AUR, George Simion. „Ne-au subjugat, ne-au vândut solul și subsolul, ne-au vândut suveranitatea, ne-au vândut independența, ne-au tăiat pădurile. Prin sate latră […]
Primarul PSD Gabriel Popescu din Glodeanu Siliștea își arată adevărata față: refuză accesul Caravanei Medicale AUR, punând politicul înaintea vieții oamenilor. Această acțiune cinică și egoistă demonstrează clar că primarul și partidul său sunt indiferenți la suferința și nevoile cetățenilor, preferând să se teamă de concurența […]
Împotriva Alianței pentru Unirea Românilor – AUR sunt folosite aceleași vechi metode securiste de dezinformare folosite la alegeri. Sistemul plasează atacurile mai întâi în rețeaua acoperiților din presa străină, cu scopul creșterii credibilității, după care aceste atacuri sunt preluate în țară, de mass-media controlată de Sistem. […]