Adresată: Domnului Nicolae Ionel CIUCĂ, prim-ministru al Guvernului României
Domnului Bogdan AURESCU, ministru al Afacerilor Externe
Domnului Sebastian-Ioan BURDUJA, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Data: 17/01/2023
Obiectul întrebării: Posibilitatea reînființării și finanțării stației permanente românești de cercetare și explorare din Antarctica.
Stimate domnule prim-ministru,
Stimați domnilor miniștri,
Primul savant român care a studiat viața în Antarctica a fost Emil Racoviţă, cu ocazia primei expediţii ştiinţifice care a iernat în Antarctica, nava Belgica, în perioada 1897-1899.
România a aderat la Tratatul asupra Antarcticii la 15 septembrie 1971, și, începând cu acest an, a achitat cotizația de membru la tratat. Parte la Tratatul asupra Antarcticii sunt doar 47 de state ale lumii.
În cadrul Academiei Române funcționează Comisia Naţională pentru Cercetări Antarctice (CNCA).
Stația permanentă românească de cercetare și exllorare din Antarctica (golful Prydz, Antarctica de Est) a fost înființată, ca inițiativă privată, în anul 2006. Inițiatorul și conducătorul acestei stații s-a datorat exploratorului român dr. ing. Teodor Negoiță.
Demersurile exploratorului român Teodor Negoiţă pentru înfiinţarea unei baze româneşti de cercetare în Antarctica au început pe plan naţional şi internaţional în 1998. Activitatea sa şi a colaboratorilor de explorare şi cercetare antarctică, raportată şi recunoscută în cadrul Reuniunilor Consultative ale Tratatului asupra Antarcticii (ATCM), a condus la semnarea Memorandumului de Înţelegere din 15 iunie 2005 (Memorandum of Understanding concerning the joint use of Law Base at Larsemann Hills, Prydz Bay, East Antarctica), între Divizia Antarctică Australiană şi Fundaţia Antarctica Română, pentru utilizarea în comun de către Australia şi România a Bazei australiene Law, redenumită în urma acestui acord Law-Racoviţă.
Acest acord a permis organizarea şi desfăşurarea primei Expediţii Naţionale Române de Cercetări Antarctice (ENROCA) 2005-2006, în cadrul căreia a avut loc, la 20 februarie 2006, ceremonia oficială de inaugurare a Staţiei Law-Racoviţă, ca prima şi singura staţie de cercetări polare operată de România, la care cercetătorii români au asigurat accesul în sezonul de vară polară australă.
Ca urmare a recunoaşterii rezultatelor cercetărilor polare româneşti, şi pe baza votului favorabil al Adunării Delegaţilor Statelor Membre ale SCAR, România a fost acceptată ca Membru Asociat la SCAR (Comitetul Ştiinţific pentru Cercetări Antarctice) în 14 iulie 2008, continuându-şi activităţile de cercetări antarctice, cu contribuţii în cadrul şi cu raportarea permanentă la organismele Sistemului Tratatului asupra Antarcticii. După decesul exploratorului polar român Teodor Negoiţă (survenit la 23 martie 2011), Divizia Antarctică Australiană a redenumit Baza Law-Racoviţă-Negoiţă, astfel recunoscându-i la data de 9 decembrie 2011 contribuţiile la dezvoltarea ştiinţelor antarctice.
Din păcate, statul român nu a fost în stare să finanțeze Stația polară românească ”Law-Racoviță-Negoiță”. Aceasta a funcționat timp de 10 ani, cu susținerea surorii exploratorului dr. ing. Teodor Negoiţă, aflată la muncă în Londra, precum şi din diverse sponsorizări.
Pentru contribuţia adusă la Ştiinţa Antarcticii, Teodor Negoiţă este desemnat Omul de Ştiinţă Internaţional 2003 de către Comitetul Ştiinţific pentru Cercetări Antarctice (SCAR) din cadrul Institutului de Cercetare Polară Scott (Cambridge, Marea Britanie). Dacă în lumea ştiinţifică internaţională numele acestui român este unanim respectat şi rostit cu îndreptăţită preţuire, acasă proiectele propuse de Institutul Român de Cercetări Polare, în parteneriat cu universităţi şi institute de cercetare, au fost respinse rând pe rând la competiţiile naţionale pe programele de cercetare-dezvoltare.
În lipsa oricărui interes real și a oricărui sprijin financiar din partea statului român, în iunie 2016 stația polară ”Law-Racoviță-Negoiță” și-a încetat activitatea ca bază de cercetare românească, revenind sub administrarea Australiei.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
- Motivele temeinice pentru care guvernul României, ca stat membru la Tratatul asupra Antacticii, nu a manifestat un interes real și a refuzat acordarea de sprijin financiar pentru activitatea stației polare românești ”Law-Racoviță-Negoiță” (Golful Prydz, Antarctica de Est) în perioada 2006-2016.
- Care este, per total și defalcat pe ani, cuantumul cotizațiilor plătite de România ca stat parte la Tratatul asupra Antarcticii, din momentul aderării la acest tratat internațional și până în prezent.
- Care este în opinia Guvernului României și a ministerelor cu atribuții în domeniu asupra importanței și eficienței stației polare românești ”Law-Racoviță-Negoiță” în perioada 2006-2016.
- Dacă statul român, respectiv Guvernul României, este interesat să revină asupra chestiunii reînființării/înființării și finanțării de la buget a unei stației permanente românești de cercetare și explorare din Antarctica. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct, vă rugăm să indicați deciziile și măsurile pe care Guvernul României și ministerele cu atribuții în domeniu le au în vedere, inclusiv pe plan internațional și interstatal, pentru atingerea acestui scop. În cazul unui răspuns negativ la acest punct, vă rugăm să argumentați temeinic poziția Guvernului.
- Care este cuantumul sumelor alocate de la bugetul statului român, în perioada 2016-2022, pentru cercetările antarctice românești și care au fost, defalcat pe fiecare an al perioadei, persoanele și/sau instituțiile beneficiare.
- Care este, după anul 2016, eficiența reală a aflării României în Tratatul asupra Antarcticii.
Comments are closed