Andrei Busuioc – Interpelare – Tranzitarea pe drumurile României a autovehiculelor de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor și al combustibililor din/în Ucraina, o problemă complexă ce afectează locuitorii țării noastre

INTERPELARE

Adresată: Prim-ministrului României, Ion-Marcel CIOLACU

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 05/09/2023

Obiectul interpelării: Tranzitarea pe drumurile României a autovehiculelor de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor și al combustibililor din/în Ucraina, o problemă complexă ce afectează locuitorii țării noastre

Stimate domnule Prim-ministru,

Odată cu situația conflictuală din Ucraina, pe sistemul rutier din România traficul s-a intensificat printr-un număr considerabil de maşini de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor și al combustibililor. Din punct de vedere al exporturilor şi al importurilor din Ucraina, drumurile României și alternativele de transport româneşti prezintă o importanță deosebită. Însă, în contextul dublării cantității de cereale din Ucraina care tranzitează drumurile românești^[1], cantitate de cereale ce impune și dublarea autovehiculelor destinate tranzitării, cetățenii manifestă îngrijorări continue și întemeiate. Nemulțumirea și dezamăgirea cetățenilor cu privire la intensificarea traficului, ca urmare a sporirii numărului de autovehicule de tonaj greu, prezintă ca argumente principale, nelimitându-se, însă, la acestea:

• degradarea infrastructurii rutiere, infrastructură care, de altfel, pe anumite sectoare de drum impunea realizarea de lucrări și de investiții considerabile, în prealabil intensificării traficului;
• distrugerea domeniului public al U.A.T.-ului sau chiar al proprietății private, având în vedere faptul că trepidațiile rezultate ca urmare a intensificării traficului de autovehicule de tonaj greu generează degradarea structurii imobilelor prin apariție de fisuri la nivelul pereților;^[2]
• obligativitatea plății tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naţionale^[3], în situația în care drumurile prezintă o degradare accelerată. Privind din punct de vedere al obligativității de a plăti acest tarif, participanții la trafic se arată nemulțumiți în a-l achita, acolo unde sectoarele de drum și drumurile prezintă un număr ridicat de gropi, unde este prezent fenomenul de „valuri” laterale ale șoselei sau pe lungimea acesteia și acolo unde acostamentul prezintă un grad ridicat de erodare, inclusiv acolo unde acostamentul prezintă porțiuni desprinse din cauza circulației autovehiculelor grele;
• poluarea accelerată;
• disconfortul creat în punctele de frontieră și în terminale, de la logistică la factorul uman;
• deteriorarea autoturismelor, ca urmare a erodării suprafeței șoselelor și a creșterii numărului de gropi și de denivelări la nivelul carosabilului. Costurile defectării autovehiculelor se constituie în costuri care se necesită a fi achitate cu propriile resurse financiare;
• temerea participanților la trafic cu privire la periclitarea propriei siguranțe rutiere. Participanții la trafic au constatat o derapare pronunțată a autovehiculului pe segmentele de drum unde este prezent fenomenul de „valuri”, în cadrul condițiilor meteorologice nefavorabile;
• creșterea timpilor petrecuți în trafic și dificultăți privind realizarea sarcinilor;

România reprezintă un important exportator de cereale, plasându-se printre primii exportatorii de cereale europeni.^[4] Acest fapt, în contextul dublării cantității de cereale din Ucraina ce tranzitează drumurile românești, determină o problematică privind suprasaturarea la nivelul drumurilor noastre, dar nu numai.^[5] Tranzitarea cerealelor din Ucraina cu ajutorul rutelor alternative de transport românești a impus și impune dificultăți și consecințe nefavorabile privind din punctul de vedere al presiunii exercitate asupra fermierilor locali și asupra stabilității producției românești de cereale.^[6] Având în vedere valoarea suportului financiar acordat de către Comisia Europeană pentru a susține fermierii și producția locală, comparând valoarea compensațiilor cu pierderile cauzate și luând în considerare volatilitatea prețurilor din cadrul acestei industrii, fermierii români se tem de faptul că întreprinderile lor ar putea fi grav afectate.^[7]

Având în vedere dublarea cantității de cereale ce tranzitează România, având în vedere suprasaturarea de autovehicule de tonaj greu la nivelul drumurilor românești utilizate de către transportatori de cereale/mărfuri petroliere în contextul războiului din Ucraina,  având în vedere degradarea infrastructurii rutiere pe care această suprasaturare o generează și disconfortul creat atât factorului uman, cât și întregii logistici din punctele de frontieră și terminale, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele:

Întrebare 1. Care sunt rutele utilizate pentru transportul cerealelor și al produselor petroliere din/în Ucraina și dacă sarcina pe osie maxim autorizată pentru autovehiculele de tonaj greu utilizate corespunde categoriei de drum înainte/după debutul situației conflictuale din Ucraina, respectiv care sunt punctele de intrare pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi? Există o trasabilitate a rutelor reglementată preferențial? Care este numărul de autovehicule de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor și al produselor petroliere din/în Ucraina care tranzitează prin fiecare punct de ieșire din țară? Vă rugăm să ne comunicați care a fost situația privind calitatea și starea drumurilor și a segmentelor de drum ce sunt tranzitate în prezent de către autovehiculele de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor/produse petroliere din/în  Ucraina, înainte de debutul tranzitării masive a acestor autovehicule (înainte de debutul situației conflictuale din Ucraina) și care este situația privind calitatea și starea acestor drumuri și a acestor segmente de drum în prezent?

Întrebare 2. Ce soluții are în prezent Guvernul României pentru a repara aceste segmente de drum, a căror deteriorare este datorată traficului greu, din ce surse financiare se vor face plățile pentru mentenanța/repararea carosabilului și la cât se vor ridica costurile?

Întrebare 3. Vă rugăm să ne comunicați ce număr de autovehicule de tonaj greu circulă în prezent, într-un interval de 24 de ore, pe șoselele din România și ce număr de autovehicule de tonaj greu circulau pe șoselele din România, într-un interval de 24 de ore, înainte de debutul situației conflictuale din Ucraina? Cum s-a realizat analiza acestor date? Câte abateri s-au constatat de către inspectorii ISCTR privind respectarea categoriei de drum utilizate de către operatori de transport rutier pentru transportul cerealelor și al produselor petroliere din/în Ucraina?

Întrebare 4. Vă rugăm să ne comunicați în ce măsură este posibilă monitorizarea drumurilor și a porțiunilor de drum tranzitate de către șoferii autovehiculelor de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor/combustibililor din/în Ucraina și întocmirea lunară de procese de constatare privind starea acestei infrastructurii rutiere, având în vedere, în special, monitorizarea și întocmirea de procese de constatare privind drumurile și porțiunile de drum unde a fost constatat în prealabil un grad ridicat de degradare a carosabilului din cauza traficului greu? Transportul cerealelor din Ucraina și transportul produselor petroliere către Ucraina, față de traficul general de marfă, are un regim preferențial (care să intre în categoria transporturilor speciale ) sau are traseele prestabilite pentru tranzitarea României, de la intrare și până la ieșirea de pe teritoriul național?

Întrebare 5. Considerând faptul că Guvernul României a negociat o formă de compensare cu U.E., sau cu alte state implicate în procesul de decizie, pentru disconfortul creat în frontiere, terminale și șosele din cauza tranzitării cerealelor/combustibililor prin România, vă rugăm să ne aduceți la cunoștință care sunt aceste beneficii/compensări aduse statului român, companiilor românești și cetățenilor români afectați?

Întrebare 6. Având în vedere faptul că poate fi constatat un grad ridicat de degradare a carosabilului ca urmare a tranzitării României de către autovehicule de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor și al combustibililor din/în Ucraina și având în vedere faptul că, precum este menționat în cadrul Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, CAPITOLUL IV Sancţiuni, Art. 20, „(3) Sumele încasate în urma aplicării de către CNAIR a rovinietei şi a TollRo se constituie venit la dispoziţia acesteia şi vor fi utilizate pentru proiectarea, repararea, administrarea, întreţinerea, exploatarea şi modernizarea drumurilor de interes naţional, investiţii în transportul sustenabil, precum şi pentru garantarea şi rambursarea creditelor externe şi interne contractate în acest scop, inclusiv pentru plăţi în numele autorităţii publice contractante, ca urmare a obligaţiilor asumate în cadrul contractelor de parteneriat public-privat în sectorul drumurilor naţionale şi autostrăzilor.”^[8], vă rugăm să ne comunicați dacă autovehicule de tonaj greu utilizate pentru transporturile din/în Ucraina achită tariful de utilizare a rețelei de drumuri naţionale din România? Există o reglementare în condițiile legii emise de către autoritățile sau organismele administrației publice centrale cu privire la facilitățile acordate operatorilor de transport rutieri pentru transportul cerealelor/produselor petroliere din/în Ucraina? Dacă există, atunci vă rugăm enumerați-le pe categorii de facilități în raport cu transportul rutier de marfă reglementat de legislația națională și cea comunitară.

Din totalul bugetului Planului Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 29,2 miliarde de euro, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii îi este alocată suma de 7.620.000.000 euro.^[9] Astfel, din punctul de vedere al finanțării nerambursabile și al împrumuturilor, conform bugetului Planului Național de Redresare și Reziliență, Componentei C4 – TRANSPORT SUSTENABIL îi sunt alocate un total de 7,620.00 milioane euro, dintre care finanțări nerambursabile în valoare de 3,906.00 milioane euro, iar împrumuturi în valoare de 3,714.00 milioane euro.^[10]

Conform Planului Național de Redresare și Reziliență al României, Componenta C4. Transport sustenabil, din cadrul pilonului I. Tranziția verde, privește dezvoltarea sectorului de transport. „Conform celui mai recent raport privind stadiul infrastructurii de transport la nivelul Uniunii Europene (European Transport and Infrastructure Score Board 2019), România se situează sub media europeană în toate aspectele legate de investiții și infrastructură. În ceea ce privește calitatea drumurilor, România ocupă ultimul loc (cu un scor de 2,96).”^[11] Printre intervențiile incluse se numără „investiții în infrastructura de transport afectată;  investiții în infrastructura necesară pentru asigurarea protecției mediului, reducerii emisiilor de carbon, siguranței și eficienței serviciilor de transport”^[12]

Conform Anexei la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, COMPONENTA 4: TRANSPORT SUSTENABIL, Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră include 1.3 Siguranță rutieră, care prezintă ca țintă, printre altele, reducerea numărului de victime din cadrul accidentelor rutiere.^[13] Privind din punct de vedere al siguranței rutiere și al țintei propuse de minimizare a numărului de victime din cadrul accidentelor rutiere, infrastructura rutieră degradată poate influența într-o manieră negativă implicarea șoferilor în accidente rutiere. Gropile de pe șosea și nivelul accentuat de erodare a carosabilului la nivelul acostamentului pot duce la implicarea șoferilor în accidente rutiere, având în vedere faptul că șoferii vor încerca evitarea gropilor. Acest fapt poate genera un potențial control pierdut asupra autovehiculului. De asemenea, în situația în care șoferii vor alege să nu evite gropile pentru a nu cauza un accident rutier, aceștia vor fi supuși riscului de explozie la nivelul anvelopei, fapt ce implică un pericol iminent. Dacă explozia la nivelul anvelopei se petrece la o viteză ridicată, pericolul de a cauza un accident rutier, determinat de lipsa de control asupra autoturismului, crește semnificativ. Așadar, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele:

Întrebare 7. Vă rugăm să ne comunicați dacă, în ce măsură și prin ce modalitate influențează/au influențat autovehiculele de tonaj greu utilizate pentru transportul cerealelor/produselor petroliere din/în Ucraina, autovehicule ce tranzitează România, țintele Componentei C4. Transport sustenabil, din cadrul pilonului I. Tranziția verde, Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră, 1.3 Siguranță rutieră?

Întrebare 8. Vă rugăm să ne comunicați ce proiecte care utilizează fonduri rambursabile europene cu scopul asfaltării, reparării, administrării și construirii drumurilor naționale și județene sunt derulate în prezent pe teritoriul României, având în vedere în principal acele proiecte rambursabile care vizează infrastructura rutieră ce este tranzitată în prezent de către transportatorii de cereale/combustibili din/în Ucraina?

Întrebare 9. În situația în care se remarcă existența drumurilor tranzitate în prezent de către transportatorii de cereale/produse petroliere din/în Ucraina ce sunt asfaltate, reparate și construite cu fonduri rambursabile europene și ținând seama de faptul că decizia utilizării infrastructurii rutiere românești de către transportatorii de cereale/produse petroliere din/în Ucraina reprezintă o decizie cu proveniență din partea UE, dar ținând seama și de faptul că aceste fonduri au fost calculate, cel mai probabil, pentru un trafic care nu includea transporturile de cereale/ combustibili care influențează negativ starea lucrărilor de îmbunătățire a calității infrastructurii rutiere, în ce măsură este posibilă o reeșalonare a plăților către UE, sau chiar o renegociere a procentului de rambursare a fondurilor, având statutul de compensare/beneficiu pentru disconfortul creat?

Solicit răspuns scris.

Cu respect,

Senator

Andrei Busuioc

[1] https://www.antena3.ro/economic/transporturi/sorin-grindeanu-romania-cereale-ucraina-682903.html

[2] https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-25906671-imaginea-unui-esec-granita-ucraina-cum-sunt-deviate-toate-tir-urile-din-ucraina-prin-sate-drum-ingust-fara-trotuare-crapat-peretii-casei.htm

[3] https://lege5.ro/App/Document/geztqnrrgm2ts/legea-nr-226-2023-privind-aplicarea-unor-tarife-rutiere-pe-reteaua-de-drumuri-nationale-din-romania

[4] https://artaalba.ro/romania-pe-locul-al-doilea-in-europa-la-exportul-de-cereale/#:~:text=Cu%20trei%20s%C4%83pt%C4%83m%C3%A2ni%20%C3%AEnainte%20de,%C3%AEntre%20exportatorii%20de%20cereale%20europeni.

[5] https://romania.europalibera.org/a/romania-creste-capacitate-port-constanta/32524424.html

[6] https://www.agriculture.com/eu-looks-to-cover-transport-costs-for-ukraine-grain-exports-by-land-7565191

[7] https://china-cee.eu/2023/05/23/romania-economy-briefing-problems-for-the-agricultural-sector-following-low-price-imports-of-cereals-from-ukraine/

[8] https://lege5.ro/App/Document/geztqnrrgm2ts/legea-nr-226-2023-privind-aplicarea-unor-tarife-rutiere-pe-reteaua-de-drumuri-nationale-din-romania

[9] https://economedia.ro/cum-se-impart-banii-din-pnrr-pe-ministere-cele-mai-mari-sume-merg-la-transporturi-76-miliarde-euro-dezvoltare-47-miliarde-euro-si-mediu-39-miliarde-euro.html

[10] https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/6c5361a5fd58b7b22eddf8316192abc8.pdf

[11] https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf

[12] https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/facada6fdd5c00de72eecd8ab49da550.pdf

[13] https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2022/04/e6d481b413db9e7384a946c92e833d45.pdf