Andrei Busuioc – Interpelare – Implicațiile socio-economice majore ale AVC-ul determinat de fibrilația atrială impun implementarea de noi măsuri cu scopul limitării acestora

Adresată: Prim-ministrului României, Ion-Marcel CIOLACU

De către: Senator Andrei BUSUIOC 

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 25/10/2023

Obiectul întrebării: Implicațiile socio-economice majore ale AVC-ul determinat de fibrilația atrială impun implementarea de noi măsuri cu scopul limitării acestora

Stimate domnule Prim-ministru,

În conformitate celor adresate Ministerului Sănătății, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale, cetățenii români, dar și statul în ansamblul său, se confruntă cu o amenințare medicală tăcută, nediagnosticată timpuriu, cu implicații profunde asupra calității vieții, asupra vieții în sine, dar și asupra sistemului economic al țării. Această amenințare medicală, adesea neglijată, este reprezentată de către afecțiunea cardiacă intitulată fibrilație atrială, o afecțiune a cărei lipsă de abordare eficientă și suficientă prezintă consecințe cu un impact semnificativ asupra elementelor societății. Consecințele negative ce se exercită asupra acestor elemente, referindu-ne astfel la cheltuielile realizate din cadrul bugetului de stat și la procentajul de cetățeni diagnosticați cu fibrilație atrială sau cu una dintre afecțiunile medicale consecință a acesteia, pot fi fie limitate, fie amplificate, ca urmare a deciziei privind implementarea unei simple măsuri, respectiv a dotării cabinetelor medicale de medicină de familie cu aparatură necesară efectuării electrocardiogramei.

            Conform Institutului Național de Sănătate Publică, jumătate dintre decesele din România „au drept cauză bolile cardiovasculare, iar în anul 2021 o persoană din patru se afla în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară.”[1] Din punct de vedere al datelor la nivel global, bolile cardiovasculare reprezintă cauza decesului a 17,9 milioane de persoane anual.[2] De asemenea, în conformitate cu cele prezentate de către Ministerul Sănătății, „În România, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare reprezintă principalele cauze de deces și dizabilitate. Din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii factorilor de risc comportamentali este previzionată o creștere semnificativă a incidenței acestor boli în următorul deceniu.”[3]

Studiile de specialitate susțin faptul că fibrilația atrială reprezintă cea mai frecventă aritmie cardiacă, fiind asociată unui risc crescut privind boli cardiovasculare, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, tulburări cognitive și demență, precum și mortalitate. Persoanele care manifestă această aritmie cardiacă prezintă un risc de 5 ori mai ridicat privind posibilitatea de a dezvolta un accident vascular cerebral ischemic. În comparație cu accidentele vasculare cerebrale determinate alte cauze, cele determinate de fibrilația atrială sunt asociate unui grad mai ridicat de invaliditate și mortalitate.[4]

Asociația Societatea Națională de Medicina Familiei/Medicină Generală (SNMF) atenționează asupra faptului că „Peste 8200 de români mor în fiecare an în urma unui AVC cauzat de fibrilația atrială. Accidentele vasculare cerebrale la pacienţii cu fibrilaţie atrială cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea şi reduc cu 40% rata de recuperare. Astfel, în fiecare an, peste 3000 de români pot supraviețui unui astfel de AVC prezentând pareze, dificultăți de vorbire și alte dizabilități; două treimi dintre aceștia nu vor mai fi în viață la un an de la eveniment.”[5]

Precum este menționat în cadrul articolului INFOGRAFIC. Depistarea timpurie a fibrilației atriale și tratamentul anticoagulant scad riscul de AVC din anul 2017,Dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina a explicat în cadrul conferinței că embolii care pleacă din cord, în cazul FA, sunt mari de obicei și determină obstrucția unui vas mare, ceea ce înseamnă ca vor provoca un  AVC cu răsunet clinic mare, determinând sechele importante –  deficite motorii extinse, tulburări de limbaj, iar pe termen lung inclusiv risc de epilepsie vasculară sau demență vasculară. (…)[6] Articolul de față subliniază și cheltuielile asupra sistemului de sănătate național, susținându-se faptul că „163,1 milioane de euro consumă sistemul de sănătate din România cu asistența bolnavilor cu AVC. (…)”[7] Prevenția, diagnosticarea timpurie și informarea reprezintă o necesitate. „(…) 27% dintre AVC legate de FA nu sunt detectate înainte de accidentul vascular pentru că FA este asimptomatică sau nerecunoscută de pacienți.”[8]

*Beneficiile dotării cabinetelor medicale de medicină de familie cu aparatură necesară efectuării electrocardiogramei includ, alături de beneficiile diagnosticării timpurii a acestei tulburări ale ritmului cardiac, și diminuarea, pe termen lung, a cheltuielilor realizate din cadrul bugetului de stat cu scopul diagnosticării, tratării, spitalizării pacienților cu fibrilație atrială și cu  accident vascular cerebral determinat de fibrilația atrială. Totodată, beneficiile acestei măsuri includ și diminuarea, pe termen lung, a cheltuielilor realizate din cadrul bugetului de stat cu scopul prestării de servicii sociale în beneficiul persoanei afectate de către accidentul vascular cerebral determinat de fibrilația atrială.

Accidentul vascular cerebral prezintă capacitatea negativă de a provoca dizabilități temporare sau permanente. Această afecțiune gravă poate aduce după sine o serie de complicații semnificative pentru persoanele afectate, precum „(…) pierderea mișcărilor musculare, dificultăți de vorbire sau înghițire, pierderea memoriei sau tulburări cognitive, tulburări emoționale, depresie, durere, schimbări în comportament și în capacitatea de a se îngriji singure”,[9] toate aceste impunând necesitatea unei îngrijiri medicale constante la domiciliu, dar și a sprijinirii pacientului care se află adesea în incapacitatea de a îndeplini activitățile și sarcinile cotidiene independent. Așadar, cuantumul cheltuielilor realizate de către statul român destinate persoanelor cu dizabilități datorate unui AVC, respectiv cuantumul cheltuielilor privind indemnizația lunară pentru persoana cu dizabilitate datorată unui AVC, indemnizația de însoțitor pentru persoana cu dizabilitate datorată unui AVC, dispozitivele medicale destinate persoanelor cu dizabilități datorate unui AVC, cheltuielile de spitalizare și recuperare, dar și cheltuielile privind celelalte facilități și beneficii destinate persoanelor cu dizabilități datorate unui AVC, se pot constitui în sume considerabile. Însă, aceste sume pot fi limitate semnificativ ca urmare a adoptării unor măsuri eficiente de prevenție.

Precum se menționează în cadrul lucrării REABILITAREA PSIHOSOCIALĂ A PERSOANELOR POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Chişinău, 2020 de Aurelia Glavan, „La nivel global, AVC-ul consumă 2-4% din costurile pentru sănătate. În ţările Uniunii Europene, costurile legate de AVC sunt de 27 bilioane de euro anual. În funcţie de gravitate, urmările unui AVC sunt decesul sau supravieţuirea cu o dizabilitate astfel încât impactul economic al AVC-ului trece dincolo de costul tratamentului în stadiul acut sau de costurile prevenţiei secundare (…) şi provine de asemenea din costurile îngrijirilor pe termen lung şi a recuperării. Astfel, o proporţie considerabilă a costurilor legate de AVC provine din îngrijirea pe termen lung, nursing şi scăderea producţiei .[10]

Conform articolului IMPACTUL MEDICO-SOCIAL ȘI ECONOMIC AL ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL (AVC) din anul 2018, „În România, accidentul vascular – cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză de mortalitate – 21,64% și dizabilitate – 11,34%, cu un cost anual pentru statul român de aproximativ 657 milioane euro. Cheltuielile directe și indirecte ajung să reprezinte aproximativ 0,4% din PIB. Din păcate, 89% din acestea sunt costuri indirecte și doar 11% sunt sume alocate cheltuielilor directe de tratament, conform raportului Health Economic.”[11]

Printre primele costuri suportate de către sistemul de sănătate se numără investigațiile obligatorii, dar oarecum tardive, pentru diagnosticarea AVC-ului, respectiv tomografia computerizată craniană nativă, RMN cerebral, angiografia cerebrală, Eco-Doppler vascular, EKG, ecocardiografie, analize de sânge, puncție lombară, EEG.

Aceste investigații aduc sistemului de sănătate cheltuieli majore. Recunoașterea primelor simptome ale fibrilației atriale nu se întâmplă în totalitatea cazurilor, iar dezvoltarea AVC-ului ar fi putut fi evitată diagnosticând timpuriu aritmii “tăcute”, nesimptomatice, de tipul fibrilației atriale *și nu numai*,  în cadrul cabinetelor medicale de medicină de familie, prin intermediul efectuării unui simplu EKG. Pacienții cu fibrilație atrială și alte boli cardiovasculare pot beneficia de medicație orală corespunzătoare pentru prevenirea trombilor cauzatori de cele mai multe ori de AVC.

Impactul economic asupra sistemului medical și asupra sistemului de asistență socială, privind din punct de vedere al costurilor de diagnosticare, tratare, spitalizare, recuperare și îngrijire pe termen lung ca urmare a unui AVC, este amplificat în sens negativ, îndeosebi din cauza duratei îndelungate de recuperare post AVC, aceasta având capacitatea de a se extinde până la 2 ani.[12] Astfel, pentru o perioadă ce prezintă potențialul de a se extinde până la 2 ani, sistemul medical și sistemul de asistență socială sunt expuse unor cheltuieli continue cu scopul îmbunătățirii calității vieții pacienților cu AVC. Totodată, alături de impactul economic asupra sistemului medical și asupra sistemului de asistență socială, procedura birocratică post accident vascular cerebral este caracterizată printr-o multitudine de etape, suprasolicitând atât instituția medicală, cât și departamentele de asistență socială.

Lipsa de aparatură necesară efectuării electrocardiogramei în cadrul tuturor cabinetelor medicale de medicină de familie, costurile ridicate pe care le implică această investigație realizată în regim privat, timpii mult prea ridicați de așteptare în cadrul instituțiilor medicale de stat, dar și lipsa de informare și de conștientizare a cetățenilor privind simptomele fibrilației atriale și consecințele negative ale acesteia contribuie la întârzierea diagnosticării afecțiunii, implicit, la posibilitatea dezvoltării unui accident vascular cerebral. Ținând seama de implicațiile socio-economice majore ale AVC-ul determinat de fibrilația atrială, respectiv costurile pentru sistemul de sănătate, costurile îngrijirilor pe termen lung şi a recuperării, impactul asupra forței de muncă, diminuarea calității vieții și complicațiile semnificative pentru pacienți, dar ținând seama și de faptul că efectele negative asupra bugetului de stat și asupra pacienților pot fi limitate considerabil, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele:

  1. În ce măsură este posibilă dotarea tuturor cabinetelor medicale de medicină de familie cu aparatură medicală necesară pentru efectuarea electrocardiogramei?
  1. Câte persoane se află în evidența Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH) și/sau în evidența Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din cadrul DGASPC-urilor la nivel național cu dizabilități cauzate de AVC, având ca perioadă de referință anul 2023 și anul 2022?
  1. Care sunt costurile asociate pentru această categorie de persoane cu dizabilități datorat AVC?


[1] https://insp.gov.ro/2023/09/29/29-septembrie-ziua-mondiala-a-inimii/

[2] https://insp.gov.ro/2023/09/29/29-septembrie-ziua-mondiala-a-inimii/

[3] https://ms.ro/en/press-center/ini%C8%9Bierea-strategiei-na%C8%9Bionale-pentru-combaterea-bolilor-cardiovasculare-%C8%99i-cerebrovasculare/

[4] https://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1665-50442022000400149

[5] https://snmf.ro/2018/05/15/comunicat-campania-schimba-ritmul-pune-fibrilatia-atriala-pe-lista-scurta-a-prioritatilor-din-sanatate/

[6] https://raportuldegarda.ro/infografic-depistarea-timpurie-fibrilatie-atriala-tratamentul-anticoagulant-scad-riscul-avc/

[7] https://raportuldegarda.ro/infografic-depistarea-timpurie-fibrilatie-atriala-tratamentul-anticoagulant-scad-riscul-avc/

[8] https://raportuldegarda.ro/infografic-depistarea-timpurie-fibrilatie-atriala-tratamentul-anticoagulant-scad-riscul-avc/

[9] https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/accidentul-vascular-cerebral-avc

[10] https://ise.upsc.md/uploads/files/1610918554_reabilitarea_psihosociala_a_persoanelor_post_accident_vascular_cerebral.pdf

[11] https://www.politicidesanatate.ro/impactul-medico-social-si-economic-al-accidentului-vascular-cerebral-avc/

[12] https://kinetoexpress.ro/ce-implica-procedura-de-pensionare-pe-caz-de-handicap-post-avc/

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]
Au trecut mai bine de 15 ore de când s-au închis urnele, iar Biroul Electoral Central refuză să publice rezultate parțiale oficiale. Între timp, sunt răspândite date neverificate, care induc intenționat lumea în eroare. Pe site-uri specializate sunt încărcate procese verbale neverificate, fără să se fi […]
Georgiana Teodorescu, candidat AUR, a prezentat duminică, 9 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la sediul din Alianței pentru Unirea Românilor, noi informații privitoare la fraudele electorale care se află astăzi în desfășurare. ”Prima și cea mai gravă despre care am aflat recent și […]