Dorinel Cosma – Interpelare – Măsurile de susținere și încurajare a agriculturii și politicile guvernamentale de relansare a sectorului agroalimentar pe piața mondială

Adresată:

Domnului Florin-Ionuț Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Adrian Câciu, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către Domnul senator: Dorinel COSMA

Circumscripția electorală: Nr. 7, Botoșani

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Ședința Senatului din data de: 18.10.2023

Obiectul interpelării – Măsurile de susținere și încurajare a agriculturii și politicile guvernamentale de relansare a sectorului agroalimentar pe piața mondială

        România se usucă. Botoșaniul suferă de sete. Un sfert dintre români nu au apă curentă, conform datelor statistice oficiale, la 34 de ani de la înlocuirea comunismului cu democrația.

În județul Botoșani, în 2009 existau 811 km de rețea de dsitribuție a apei potabile  în 54 de localități. Dacă exceptăm orașele și municipiile, rămân 47 de comune care aveau rețea de apă. La sfârșitul anului 2021, exceptând orașele și municipiile din județ, aveam 38 de comune,  dintr-un total de 71 de comune, care aveau rețea de apă, pe o lungime totală de 993,2 km. Ceea ce înseamnă că,  în decurs de 12 ani, 9 comune din județ, din cele 47 câte erau la data de referință anterioară, au rămas fără rețea de apă potabilă, în vreme ce în alte comune sistemul de alimentare a fost extins. Centralizat, 33 de comune nu au rețea de apă potabilă, potrivit datelor statistice.

În cătunul Balta Arsă, din comuna Corni, cu o populaţie de peste 300 de suflete, nu e nimeni care să nu ştie de tehnologie. Au televizoare, telefoane mobile şi acces la internet. Au cel mai rapid internet din Europa. Totuşi le lipseşte ceva – reţeaua de apă curentă.

În comuna Frumușica există rețea de apă, dar e doar de decor. Oamenii încă nu au văzut apa. Și de nevoie oamenii consumă apă din diverse puțuri, apă despre care DSP a concluzionat anul trecut că are nu doar nitriți peste valorile admise, ci și bacterii precum E.coli sau enterococi.

La Blândești oamenii se spală cum trebuie doar când plouă sau zăpadă topită iarna. Și exemplele pot continua.

În ceea ce privește infrastructura de alimentare cu apă și cea de apă uzată, se pot menționa următoarele deficiențe în județul Botoșani:

• Pentru sistemul de alimentare din Siret s-au consemnat  pierderi extrem de mari în rețea, ceea ce solicită foarte mult stațiile de tratare a apei potabile de la Bucecea și Cătămărăști.
• Cea mai semnificativă deficiență  a sistemului Ștefănești este pierderea extrem de mare de apă  în rețea, solicitând puternic stația de tratare. Stația de tratare nu este capabilă să îndeplinească standardele necesare pentru tratarea apei potabile și nu are suficientă capacitate pentru satisfacerea cererii viitoare.
• În ce privește sistemul Darabani, rețeaua de alimentare are un grad mai redus de scurgeri, în comparație cu alte sisteme din județ, dar pierderile rămân mari, de circa 33,4%. Stația de tratare este într-o avansată stare de degradare și procesul tehnologic nu este corespunzator pentru calitatea apei brute care se cere potabilizată.
• Cea mai semnificativă deficiență  a sistemului Săveni este volumul extrem de mare al pierderilor în rețea, ceea ce solicită stația de tratare a apei. Stația de tratare nu este capabilă să îndeplinească standardele necesare pentru tratarea apei potabile și nu are suficientă capacitate pentru satisfacerea cererii viitoare.
• Tronsonul de aducțiune supraterană de la Leorda, care se află pe o porțiune de teren instabilă, trebuie sa fie de urgență înlocuit, pentru că reprezintă un risc important de întrerupere a serviciile de furnizare a apei către orașul Botoșani și către un mare număr de locuitori din zona de sud-vest a județului.

Toate aceste aspecte nu sunt conturate din pix în biroul senatorial de la Botoșani. Constatările sunt extrase din Master Planul Județului  Botoșani pentru faza a 2-a (2014 – 2020) a Fondurilor de Coeziune.

        Având în vedere această scurtă expunere, vă adresez rugămintea de a răspunde următoarelor întrebări:

1. Ce măsuri aveți în derulare pentru a evita ca satele țării să fie pustiite din cauza lipsei de apă?

• Cine se face vinovat de implementarea deficitară, dezastruoasă a proiectelor de aducțiune de apă în zonele rurale?

• Ce sancțiuni s-au aplicat sau ce măsuri s-au luat în localitățile cu sisteme de aducțiune de apă recepționate și nefuncționale?

• De ce nu se implementează un proiect mai vechi, cel al magistralei de aducțiune a apei din râul Prut, proiect care ar rezolva această problemă majoră a județului Botoșani?