Adresată: Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna TÁNCZOS,
De către: Senator Andrei BUSUIOC
Circumscripția electorală: NR. 39, Vaslui
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente
Data: 22.06.2022
Stimate domnule ministru, Barna TÁNCZOS
Având în vedere reformele și investițiile PNRR ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, mai cu seamă R.2, ce presupune reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apei, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei Inundații, respectiv I.4 privind adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații, vin cu următoarele întrebări la care vă rog frumos să îmi răspundeți:
- Cât de sigur este acest proces de reconfigurare și ce garanții oferiți în acest sens având în vedere ultimele atacuri cibernetice efectuate chiar și asupra site-urilor guvernamentale?
- Ce costuri implică aceste acțiuni de reconfigurarea a actualului mecanism prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente?
- Ce costuri presupune întreținerea digitalizată a echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente comparativ cu întreținerea efectuată asupra actualului mecanism?
- De unde vor proveni fondurile necesare întreținerii echipamentelor, luând în calcul că aceste echipamente au o anumită perioadă de funcționare și care vor fi înlocuite. În acest sens, va dispune România de fondurile necesare pentru a acoperi aceste costuri?
Un alt punct sensibil, pe care doresc să îl aduc în atenția dumneavoastră, face referire la brichetele pe bază de paie și stuf, ca sursă alternativă de încălzire și ca soluții la unele probleme cu care ne-am confruntat și ne confruntăm în continuare.
Știm bine că defrișarea în România ia proporții an de an, din pricina administrării defectuoase a ocoalelor silvice. Defrișarea pădurilor din România este un proces economic care s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, fiind una din principalele resurse ale populațiilor ce s-au dezvoltat în teritoriul actual al României, lemnul fiind folosit ca materie primă energetică în multe locuințe.
În prezent, 70% din populaţia ţărilor în curs de dezvoltare foloseşte lemnul ca sursă de energie. Mai mult de jumătate din lemnul tăiat este ars pentru obţinerea căldurii; deseori pentru aceasta sunt folosite sobe vechi, care elimină substanţe poluante în mediu.
De asemenea, problema arderii pășunilor și a resturilor vegetale își poate găsi rezolvarea în aceste surse alternative, complementar sancțiunilor impuse de legislația în vigoare.
Anual, o mare parte din cantitatea de paie rămase după recoltarea culturilor agricole este arsă sau este îngropată în sol odată cu aratul, neștiind că paiele şi alte reziduuri de cereale reprezintă cele mai accesibile şi eficiente surse alternative de energie.
Paiele de cereale au un potenţial energetic foarte mare, o tonă de paie substituind 550 kg de cărbune sau 350 m3 de gaz natural.
În acest sens, susțin că o soluţie eficientă de rezolvare a acestor probleme s-a dovedit a fi combustibilii obţinuţi din surse regenerabile ca alternativă la combustibilii convenționali.
Provenind dintr-o sursă regenerabilă și sustenabilă, brichetele reprezintă un combustibil solid și ecologic, fiind într-un procent de aproximativ 100% ecologici și biodegradabili, aducând cu sine o serie de avantaje:
- Reprezintă o soluție economică prietenoasă cu mediul, în comparație cu combustibilii fosili;
- Ard complet și lasă în urmă foarte puțină cenușă, aceasta fiind un bun fertilizator pentru grădini;
- Ard până la 12 ore și degajă căldură pe termen lung, cu randament excelent de 80 – 95%, în funcție de compoziție;
- Au randament de patru ori mai mare decât încălzirea tradițională pe lemne;
- Nu degajă miros specific, deranjant;
Astfel, în contextul celor spuse mai sus, referitor la brichetele de paie și stuf ca surse alternative de încălzire, vă rog să îmi transmiteți punctul dumneavoastră de vedere și să îmi răspundeți în ce măsură în România s-ar putea pune în practică folosirea pe scară largă a acestora, având în vedere că la momentul actual mai multe fabrici de profil produc astfel de materiale care au început a fi folosite în locuințe.
Nu există răspunsuri